Închisoarea San Pedro, penitenciarul condus de către deţinuţi după reguli proprii

În centrul capitalei Boliviei, La Paz, se află închisoarea San Pedro, unul dintre cele mai ciudate locuri de detenţie din lume. De fapt, Bolivia este renumită pentru penitenciarele sale diferite faţă de închisorile convenţionale.

Închisoarea San Pedro este cea mai mare din La Paz şi este recunoscută pentru faptul că între zidurile sale funcţionează o societate de sine stătătoare. Deţinuţii din închisoarea San Pedro au locuri de muncă în interior, închiriază sau cumpără spaţii de cazare şi, nu de puţine ori, locuiesc acolo împreună cu familiile.

Închisoarea San Pedro, un loc de detenţie total diferit

Această închisoare este condusă după reguli bine stabilite chiar de către deţinuţi. Gardienii patrulează doar pentru a asigura perimetrul, ca nimeni să nu evadeze. În rest, totul se află pe mâinile infractorilor din interior.

În jur de 3.000 de persoane se află în interiorul penitenciarului, care a fost construit iniţial pentru 600 de deţinuţi. Statul nu oferă raţii de mâncare sau alte facilităţi. Deţinuţii se bazează pe generozitatea sau mila rudelor din exterior şi obţin venituri de pe urma locurilor de muncă din închisoare.^[sursa]

Printre locurile de muncă disponibile se află cele de chelner, bucătar, vânzător, dar şi de gardieni, politicieni şi…agenţi imobiliari.

În urmă cu câţiva ani, deţinuţii organizau tururi în cadrul închisorii. Gardienii, pentru suma potrivită, le permiteau deţinuţilor vorbitori de limba engleză să facă tururi în interiorul închisorii, destinate turiştilor străini dornici de aventură. Aceştia stăteau chiar şi peste noapte în închisoare, bucurându-se de petrecerile alimentate din plin cu alcool şi cocaină.

Diferenţe sociale

La fel ca în viaţa din libertate, societatea din interior este împărţită în diferite clase, în funcţie de bogăţia deţinuţilor. Cei mai săraci dintre ei locuiesc în zonele periculoase ale închisorii, care sunt aglomerate de dependenţi de droguri. Acolo, în celulele în care trebuia să stea o singură persoană, se înghesuie şi câte cinci deţinuţi.

Calitatea vieţii din închisoare se schimbă dramatic când vorbim despre cei care deţin mulţi bani. Aceştia locuiesc în comunităţi separate, protejaţi de gratii. Mulţi dintre ei sunt politicieni şi oameni de afaceri corupţi sau traficanţi de droguri. Aceştia se bucură de condiţii deosebite, având acces la televizoare cu ecran plat, internet şi chiar jacuzzi.

De asemenea, vânzarea sau închirierea celulelor are loc într-un mod formal. Pliante cu detalii despre celulele disponibile sunt împărţite în interiorul închisorii. Cei interesaţi iau legătura cu agenţii imobiliari şi cumpără sau închiriază spaţiile de la primarul închisorii. Toată lumea îşi plăteşte taxele, care sunt folosite pentru întreţinere, securitate, curăţenie sau renovări.

După ce se înţeleg asupra preţului, se semnează un contract în faţa unui martor autorizat, care verifică detaliile şi formalizează tranzacţia financiară.

Preţurile variază între 20$ pentru un loc într-o celulă aglomerată, ajungând până la 5.000-10.000$ pentru un apartament dotat complet.

Cei care nu-şi permit să cumpere o celulă, pot închiria una cu bani sau contra unor munci prestate.

Sistemul administrativ

Închisoarea San Pedro are un sistem politic-administrativ foarte bine structurat. Fiecare secţie are administratorii săi, care supraveghează cazările, securitatea, igiena şi chiar pedepsele aplicate. Salariile acestor oficiali provin din fondurile strânse de la deţinuţi, care sunt gestionate de către trezorierul închisorii.

Primarul închisorii este ales anual, în mod democratic, acesta având cea mai mare autoritate în cadrul închisorii.

Din cauza lipsei gardienilor din interiorul închisorii, legile sunt de multe ori încălcate. Există chiar şi laboratoare clandestine în care se produce cocaina, aceasta fiind o sursă importantă de venit la bugetul închisorii.

Deşi există foarte mulţi dependenţi în interior, cea mai mare parte a cocainei este scoasă pe ascuns şi vândută pe piaţă. Rudele deţinuţilor se ocupă de această parte a „Afacerii”, aşa cum este numită contrabanda acolo.

Femeile şi copiii locuiesc în închisoarea San Pedro

Întrucât nu se pot întreţine singure în exterior, femeile sunt obligate să trăiască împreună cu copiii alături de soţii lor în închisoare. Acesta este un alt lucru care face din închisoarea San Pedro, un loc de detenţie ieşit din comun.

O dată pe zi, copiii ies din curtea unităţii de detenţie, plecând la şcoală, după care revin la finalul orelor. Viaţa în interiorul închisorii este dificilă pentru multe femei şi copiii acestora. Dacă tatăl nu are un cuvânt de spus în cadrul organizaţiei şi nu-şi poate apăra familia, sau este un dependent de droguri, femeile şi copiii ajung să fie abuzaţi de către ceilalţi deţinuţi.

Cu toate acestea, atunci când are loc un astfel de caz, cel găsit vinovat este aspru pedepsit. Într-un caz soldat cu moartea unui copil abuzat de către un deţinut, autorul a fost prins şi bătut până la moarte. Aceasta se numeşte „justiţie comunitară”.

Guvernul bolivian plănuieşte de mai mult timp să închidă această închisoare, din cauza supraaglomerării. Alte motive ar fi consumul de droguri scăpat de sub control şi vulnerabilitatea femeilor şi copiilor în faţa abuzurilor.

Totuşi, există voci care sunt de părere că adevăratul motiv pentru care statul ar vrea să închidă penitenciarul este chiar poziţia acestuia. După cum spuneam, închisoarea San Pedro se află în centrul oraşului, iar valoarea terenului ocupat este foarte mare.

După închidere, deţinuţii ar urma să fie transferaţi la închisoarea Chonchocoro, din El Alto. Acest penitenciar este de maximă siguranţă, iar condiţiile din interior sunt extrem de dure. Din acest motiv, de fiecare dată când apare în discuţie posibila desfiinţare a închisorii San Pedro, deţinuţii protestează. Oricât de grea ar fi viaţa în închisoarea San Pedro, nu se compară cu condiţiile din penitenciarul Chonchocoro.