Gogea Mitu a fost un boxer român, fiind deținătorul recordului mondial pentru cel mai înalt boxer din istorie. Totodată, este considerat a fi şi cel mai înalt român din toate timpurile. După unele surse, românul ar fi avut o înălţime de 2,36 metri, în timp ce altele indică 2,42 sau chiar 2,44 metri.
Gogea Mitu, pe numele său real Dumitru Ştefănescu, s-a născut pe 14 iulie 1914, în comuna Mârşani, din judeţul Dolj. Aşadar, fostul sportiv reprezintă un subiect intens dezbătut încă de pe vremea în care bunicii noştri erau copii sau nu erau deloc.
Copilăria lui Gogea Mitu şi viaţa la circ
Mama sa avea doar 16 ani atunci când l-a născut, el fiind cel mai mare dintre cei 10 frați și surori ai unei familii de oameni simpli, care se ocupa cu activităţile agricole.
Gogea Mitu a învățat să citească pe litere încă de la vârsta de 3 ani. La 10 ani, pe când era în clasele primare, deja nu mai avea loc în bancă. Ulterior, s-a oprit cu studiile.
Suferea de gigantism. Aceasta era o boală neînţeleasă încă pe atunci. Din acest motiv, era căutat fie de doctori, care doreau să-l studieze, fie de oameni care doreau să profite de pe urma staturii sale neobişnuite.[sursa]
Un alt frate de-ai săi, pe nume Tudorel, a suferit de asemenea de gigantism. Din păcate, organismul său a cedat repede, murind la vârsta de numai 7 ani, pe când deja măsura 1,80 metri înălţime.
Familia lui Gogea avea multe guri de hrănit. Astfel, când au primit oferta unui patron de circ din Praga, Cehia, pentru ca Gogea să se alăture echipei sale, familia sa fost de acord. Avea 17 ani pe atunci, însă nu s-a supărat pe părinţii săi, înţelegându-le greutăţile. „Lasă, tată, și așa te plângi mata că n-o să mă ia nici o fată din sat! Mergând la circ, poate mă însor cu una care, suită pe trapez, poate ajunge la mine.”, a glumit Gogea cu tatăl său, înainte de a pleca spre Praga.
Când a împlinit 17 ani, tânărul a fost remarcat de șefii celebrului circ Globus. A fost convins să se rămână în ţara natală, alăturându-se circului Globus. În timpul spectacolelor, Gogea Mitu făcea senzaţie, uimindu-i pe spectatori cu forţa sa. Printre altele, îndoia cu uşurinţă bare de oţel, câştigând rapid admiraţia publicului.
Multe dintre mărturiile legate de Gogea Mitu vin din partea unor persoane care erau doar nişte copii, uşor de impresionat, pe vremea când fostul sportiv făcea furori cu statura sa. Astfel, în jurul uriașului s-au dezvoltat numeroase legende. Se spunea, de exemplu, că înfulecă zece kilograme de mâncare și că bea cinci sticle de vin la o singură masă.
Cariera în box
Marea șansă a lui Gogea Mitu a venit în anul 1934. În acel an, fostul pugilist român de origine italiană Umberto Lancia se afla în București, căutând noi talente.
Lancia l-a remarcat pe Mitu la un târg din Obor și s-a oferit să-l sponsorizeze dacă se hotăra să urmeze o carieră în lumea boxului. Uriaşul a acceptat şi chiar a absolvit școala de box din Paris. Ulterior, Gogea Mitu a început să practice cu mult succes acest sport.
Gogea Mitu a semnat contractul cu Umberto Lancia. În contract se stipula că 50% din viitoarele burse, pe o perioadă de cinci ani, urmau să-i revină italianului.
Primul său meci de box a fost găzduit pe fosta arenă Venus, din București. Mitu a câștigat prin knock-out meciurile disputate cu italianul Severio Gizzo și cu Dumitru Pavelescu. Acesta din urmă fusese campion la categoria supergrea.
Gogea Mitu început să călătorească, având partide în întreaga lume. Statura sa impresionantă făcea atât deliciul publicului, cât şi al presei, Mitu fiind prezentat ca o adevărată vedetă.
După ce românul a devenit cunoscut, pugilistul german Bergman l-a provocat pe Mitu la o confruntare în ring, la Paris.
Germanul avea o înălțime de peste doi metri, iar cei doi au luptat în ring pe viață și pe moarte. Meciul s-a încheiat cu o remiză, dar lumea era convinsă că Mitu va fi de neoprit și că va avea o carieră fulminantă. Era un boxer foarte puternic, cu toate că viteza nu era punctul său forte.
Prima înfrângere
Umberto Lancia a făcut tot posibilul şi a aranjat o partidă cu marele George Godfrey, un fost deţinător al titlului mondial în varianta IBU (International Boxing Union).
Lancia ştia că uriaşul român nu era pregătit şi nu dispunea de tehnica necesară pentru o confruntare cu un boxer profesionist. Totuşi, s-a gândit că va fi o experienţă benefică, iar tribunele se vor umple până la refuz.
Goodfrey era o adevărată vedetă în lumea boxului. Întrucât avea un renume de apărat, a acceptat provocarea şi a mers la Bucureşti la mijlocul anului 1935. Lancia bănuia că Gogea Mitu va pierde partida, dar dorea ca publicul, şi mai ales pariorii, să ştie că Gogea Mitu nu era invincibil.
George Goodfrey era mai tehnic şi mult mai experimentat. Avea o înălţime de 1,91 cm, însă a ştiut cum să contracareze diferenţa de gabarit şi l-a învins pe Gogea Mitu în patru runde.
În scurta carieră de boxer, Gogea Mitu a înregistrat 8 victorii, toate prin KO și 2 înfrângeri.
Vestea despre uriaşul român a ajuns şi peste ocean. Americanii împătimiţi ai boxului aşteptau cu nerăbdare să-l vadă pe Gogea Mitu.
Moartea şi conspiraţiile
În luna iunie 1936, la vârsta de aproape 22 de ani, după ce a revenit din Turcia, Mitu a început să se simtă rău. A fost internat în spitalul bucureștean Filantropia.
După câteva zile, pe 22 iunie, Gogea Mitu a murit.
Medicii au declarat drept cauză a morții tuberculoza, boală de care Gogea Mitu suferea încă din copilărie.
Rudele lui Mitu au refuzat să accepte că sportivul putea să se stingă atât de rapid. Familia a contestat verdictul medicilor, pe care i-a acuzat de neglijenţă.
Ulterior, apropiații lui Gogea Mitu i-au acuzat adversarii. Au început să lanseze teorii conspiraţioniste, considerând că aceştia au au complotat pentru a-l scoate pe boxer din circuit.
O altă teorie dădea drept vinovată mafia pariurilor. Aceştia ar fi pus la cale asasinatul, întrucât Mitu era aproape imposibil de învins, iar spectacolul şi câştigurile lipseau la meciurile sale.
Cu toate acestea, ancheta morții lui Mitu nu a indicat că acesta ar fi fost asasinat.
Mai mult decât atât, potrivit relatărilor din presa anilor ’30, medicii ar fi făcut tot ce le-a stat în putinţă pentru a-i salva viaţa uriaşului.
În anii ‘80, rămășițele sale pământeşti au fost deshumate, la solicitarea Catedrei de Anatomie şi Istorie a Medicinei din cadrul Universităţii de Medicină din Craiova, scheletul său ajungând material didactic pentru studenţi.
Vizionaţi în materialul video de mai jos câteva secvenţe cu uriaşul Gogea Mitu
Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi - periodic şi gratuit - o notificare pe adresa de email atunci când publicăm articole interesante: