George Washington, primul preşedinte al SUA. Cum a devenit „Părintele Naţiunii” în urmă cu peste 250 de ani

George Washington, primul președinte al Statelor Unite, este o figură emblematică atât ca lider militar, cât și ca om politic. În 1787, Washington a fost numit președinte al Convenției Constituționale, responsabilă pentru elaborarea Constituției Statelor Unite.

Funcția de președinte a fost concepută în mare măsură pentru Washington, iar pe 30 aprilie 1789, Colegiul Electoral l-a ales în unanimitate. Până astăzi, el rămâne singurul președinte american care a obținut 100% din voturile electoratului.

George Washingotn: tinerețea și cariera miliară

Născut pe 22 februarie 1732, în ținutul Westmoreland, Virginia, Washington a beneficiat de protecția lui Thomas Fairfax, al șaselea Lord Fairfax din Cameron, datorită căsătoriei fratelui său cu o membră a influentei familii Fairfax. La doar 17 ani, în 1749, a fost numit primul topograf al ținutului Culpeper County din Virginia.

Washington și-a câștigat experiența militară în timpul Războiului de Șapte Ani (1756-1763). În 1754, guvernatorul Virginiei, Robert Dinwiddie, l-a trimis într-o misiune de expulzare a francezilor din Fort Duquesne, singura misiune în care Washington a capitulat în fața unei forțe inamice.

Totuși, în anul 1758, și-a răscumpărat greșeala, forțând francezii să evacueze Fort Duquesne. După aceea, a demisionat din serviciul militar activ și a petrecut următorii 16 ani ca proprietar de plantație și politician în Virginia, revenind în fruntea armatei în 1775 pentru a lupta pentru independență.^[sursa]

Ascensiunea în politică

Stilul aristocratic al vieții lui Washington includea vânătoarea de vulpi, importul de mărfuri de lux din Anglia și exportul de tutun. Cheltuielile extravagante și fluctuațiile pieței tutunului au determinat mulți plantatori să piardă bani, inclusiv Thomas Jefferson. Pentru a ieși din datorii, Washington a diversificat culturile și activitățile de pe plantația sa, trecând de la tutun la grâu și implicându-se în morărit, pescuit, înmulțirea cailor și țesut.

Washington s-a opus Taxei de Timbru din anul 1765, dar nu și-a asumat un rol de lider în mișcarea de rezistență până la protestele împotriva Legilor Townshend din anul 1767. În mai 1769, a introdus o propunere redactată de George Mason, chemând la boicotul mărfurilor englezești dacă legile nu erau retrase. După respingerea Legilor Townshend în anul 1770, criza părea să fi trecut pentru Washington.

Totuși, adoptarea Legilor Intolerabile în anul 1774 a fost percepută ca pe o „invazie a drepturilor și privilegiilor noastre”. În iulie 1774, Washington a prezidat o ședință în care au fost adoptate Rezoluțiile Fairfax, cerând crearea unui Congres Continental. În august, a fost ales delegat la Primul Congres Continental.

Războiul de Independență

Războiul de Independență al Statelor Unite (1775-1783) a fost un conflict între Regatul Marii Britanii și cele 13 colonii britanice din America de Nord, care și-au declarat independența în anul 1776, formând Statele Unite ale Americii. Înainte de război, coloniile au format al Doilea Congres Continental, o armată și o marină, declarând oficial independența pe 4 iulie 1776.

În timpul primei părți a războiului, datorită superiorității navale a Marii Britanii, orașele și zonele de coastă s-au aflat sub controlul, respectiv sub ocupația britanicilor. Totuși, zonele de interior ale coloniilor, unde trăiau circa 90 % din coloniștii americani, nu se aflau deloc sub control britanic.

Victoria de la Saratoga din anul 1777 a fost un moment decisiv, atrăgând Franța, Spania și Republica Olandeză de partea americanilor. În anul 1781, după victoria navală franceză de la Chesapeake, armata britanică a capitulat la Yorktown. Tratatul de pace din anul 1783 a recunoscut suveranitatea Statelor Unite.

După retragerea din viața militară, Washington a fost convins să participe la Convenția Constituțională din Philadelphia, în anul 1787, unde a fost ales unanim președinte. Deși nu s-a implicat intens în discuții, prestigiul său a menținut colegialitatea între delegați. Suportul său pentru Constituție a fost esențial pentru ratificarea acesteia de către toate cele 13 state.

Președinția lui George Washington

Pe 30 aprilie 1789, George Washington a fost ales în unanimitate președinte al Statelor Unite, și ulterior reales în 1792, rămânând singurul președinte care a obținut unanimitatea voturilor electorale. La inaugurare, a insistat să se servească rom de Barbados.

George Washington a depus jurământul ca prim președinte conform constituției Statelor Unite ale Americii la Federal Hall în New York cu toate că, la început nu-și dorea această funcție.

Congresul i-a oferit un salariu anual de 25.000 de dolari, o sumă foarte mare pentru 1789. Washington, deja bogat, a refuzat iniţial salariul deoarece prețuia foarte mult imaginea sa ca funcționar public dezinteresat. În cele din urmă a acceptat salariul pentru a evita crearea unui precedent în care doar cei bogați ar putea ocupa funcția de președinte.

Washington a preferat titlul de „Domnule Președinte” și a refuzat denumirile pompoase. A servit al doilea mandat fără entuziasm și a refuzat să candideze pentru un al treilea, stabilind obiceiul de maximum două mandate, ulterior consacrat prin amendamentul 22 la Constituție.

Discursul de adio al lui George Washington

Discursul de rămas bun al lui Washington a fost unul dintre cele mai influente texte politice americane, sfătuind asupra necesității uniunii naționale, valorii constituției și domniei legii. El a avertizat împotriva partizanatului excesiv și a influenței străine în afacerile interne și a promovat prietenia și comerțul cu toate națiunile, dar fără alianțe pe termen lung. Discursul a stabilit standardele valorilor americane privind religia și relațiile externe.

Washington a subliniat că „cea mai importantă regulă de conduită în politica externă este extinderea relațiilor economice și întreținerea unor relații politice cât mai sporadice”. El a argumentat că Statele Unite trebuie să se concentreze pe interesele proprii și să evite implicarea în conflictele europene.

„Față de anagajamentele pe care ni le-am luat, acestea trebuie îndeplinite cu bună-credință. Dar aici să ne oprim! Europa are un set se interese primare care pentru noi nu înseamnă nimic. Deci, Europa va fi continuu implicată în controverse care sunt străine de interesele noastre. Nu este, deci, înțelept să se ne implicăm în vicisitudinile obișnuite ale politicii europene, ale obișnuitelor sale combinații și animozități.”, a mai spus Washington.

George Washington rămâne o figură centrală în istoria americană, simbolizând idealurile de conducere, integritate și devotament față de națiune.