O femeie aflată în moarte cerebrală a adus pe lume un bebeluş care a supravieţuit. Cum a fost posibil?

Se pare că, atunci când medicii competenţi îşi dau interesul şi tratează cu maximă seriozitate şi responsabilitaet meseria pe care o practică, cazurile de moarte cerebrală în timpul sarcinii duc la nașteri vii. Un nou caz în care o femeie aflată în moarte cerebrală a reuşit să ducă o sarcina până aproape de termen, iar bebeluşul a fost adus pe lume sănătos, prin cezariană.

Deși aceste cazuri sunt rare, o analiză statistică recentă a scos la iveală 35 de exemple de femei însărcinate aflate în moarte cerebrală, dintre care 27 au adus pe lume bebeluşi vii, inclusiv trei nașteri vaginale.

Descriind cel mai recent caz, cercetătorii de la Universitatea din Florida arată că o femeie în vârstă de 31 de ani era însărcinată în 22 de săptămâni atunci când s-a prezentat la o clinică medicală cu o durere de cap severă. La scurt timp după aceea, ea a experimentat „o activitate asemănătoare unei crize”, înainte de a nu mai răspunde stimulilor externi.

„Rezultatele scanării au îndeplinit criteriile de medicină nucleară pentru «moarte cerebrală», iar pacienta a fost declarată moartă în ziua internării.”, au notat autorii studiului. Analizele ulterioare au dezvăluit că femeia suferise o hemoragie cerebrală.

„După o şedinţă multidisciplinară cu neurologi, specialiști în terapie intensivă neonatală, obstetricieni, precum și cu echipele juridice, de etică și asistenți sociali, familia pacientei și-a exprimat dorința de a menține sarcina și de a aduce fătul la termen prin continuarea suportului somatic al pacientei.”, mai spun cercetătorii.^[sursa]

O femeie aflată în moarte cerebrală a fost îngrijită intensiv

Deloc surprinzător, menținerea în viață a copilului nu a fost ușoară și a necesitat o intervenție medicală extinsă. Pe lângă plasarea mamei aflate în moarte cerebrală pe un ventilator și introducerea unui tub de hrănire nazogastrică, medicii au trebuit, de asemenea, să îi regleze nivelul de tiroxină și tensiunea arterială, în timp ce i-au fost administrate anticoagulante pentru a preveni formarea cheagurilor.

Pacienta a suferit, de asemenea, de numeroase infecții, care au dus la pneumonie și alte complicații. Prin urmare, au fost administrate diverse medicamente, inclusiv antibiotice, pentru a proteja fătul.

După alte 11 săptămâni, chirurgii au efectuat o cezariană, aducând pe lume copilul la 33 de săptămâni de gestație. „Bebelușul s-a descurcat bine după naștere și nu a avut nevoie de resuscitare.”, mai scriu autorii studiului.

„Fetiţa a fost adusă la unitatea de terapie intensivă neonatală pentru internare conform vârstei gestaționale. A fost externată acasă după cinci zile.”, continuă aceștia. În acest moment, suportul vital al mamei a fost întrerupt.

Deși extrem de rare, astfel de cazuri nu sunt de neconceput. Potrivit studiului menționat mai sus, aproximativ două treimi dintre femeile care ajung în moarte cerebrală în timpul sarcinii suferă o hemoragie cerebrală sau în jurul acestuia.

Ce arată statisticile

Dintre cele 35 de paciente identificate de studiu, 69% au avut nevoie de tratament pentru infecții precum pneumonia sau septicemia, în timp ce 63% au dezvoltat instabilitate circulatorie și 56% au suferit de diabet insipid. În general, vârsta gestațională la momentul diagnosticării morții cerebrale a fost cel mai mare factor de predicție a rezultatului, doar 50% dintre cele care au intrat în comă înainte de 14 săptămâni de sarcină ajungând să aibă copii vii.^[sursa]

În schimb, au fost raportate nașteri vii în 100% din cazurile în care o femeie însărcinată a intrat în moarte cerebrală după 24 de săptămâni de gestație. În general, autorii studiului au constatat că 8 dintre cei 35 de fetuși au murit în uter, în timp ce restul de 27 au fost duși la termen.

Dintre aceștia, doi au murit la scurt timp după naștere și alți doi au rămas cu complicații neurologice severe, deși 23 păreau sănătoși la urmărirea pe termen lung. Deloc surprinzător, marea majoritate a nașterilor au avut loc prin cezariană, deși două dintre femeile cu moarte cerebrală au avut nașteri vaginale după ce au intrat în travaliu spontan, în timp ce o alta a avut o naștere vaginală indusă.

În ciuda acestor statistici surprinzător de reușite, autorii noului raport de caz speculează că ratele de supraviețuire ar putea fi umflate din cauza „prejudecăților de publicare”. Cu alte cuvinte, moartea cerebrală în timpul sarcinii ar putea fi mai frecventă decât sugerează analiza, dar este posibil ca multe dintre cazurile cu rezultate negative să nu fie raportate.