Descoperire misterioasă: o femeie îngropată alături de 23 de călugări, dar nimeni nu știe de ce

O descoperire arheologică recentă dezvăluie o imagine învăluită în mister: o femeie îngropată alături de 23 de călugări spanioli. Femeia a fost probabil ea însăși o războinică, dar misterul rămâne.

În timp ce excavau un castel din Spania, arheologii au găsit o surpriză: o femeie îngropată alături de 23 de călugări medievali. Și, la fel ca bărbații, ea a fost probabil o războinică care a murit în luptă, sugerează un nou studiu.

O femeie îngropată alături de 23 de călugări medievali

„Ar trebui să ne-o imaginăm ca pe o războinică în vârstă de aproximativ patruzeci de ani, cu o înălțime puțin sub un metru și jumătate, nici robustă, nici zveltă și abilă cu sabia.”, a declarat într-un comunicat Carme Rissech, coautor al studiului și cercetător în cadrul Departamentului de Științe Medicale de Bază de la Universitatea Publică din Tarragona.^[sursa]

Cercetătorii au găsit rămășițe umane în timp ce excavau un cimitir din cadrul castelului fortificat Zorita de los Canes din Guadalajara. Înmormântările datează din secolele XII-XV, o perioadă de conflict religios și politic complex între grupurile creștine și islamice din Peninsula Iberică.

Potrivit studiului, publicat recent în revista Scientific Reports, multe dintre schelete prezintă răni violente, chiar mortale, inclusiv un „număr semnificativ de răni penetrante prin înjunghiere și de răni provocate de obiecte contondente” la nivelul craniului și în zona pelviană, probabil primite în luptă.

Pe baza unei analize a rămășițelor femeii, se pare că aceasta a murit în luptă, la fel ca și călugării, deoarece oasele sale nu prezintă semne de regenerare în jurul rănilor sale.

Acești călugări războinici făceau parte din Ordinul Calatrava, fondat în Spania în anul 1158. Acest ordin, asemănător Cavalerilor Templieri, avea misiunea de a proteja Calatrava la Vieja, un oraș situat de-a lungul graniței disputate dintre teritoriile creștine și cele musulmane.

În secolul al XIII-lea, nobilimea locală a început să aprovizioneze ordinul cu bani și oameni. De exemplu, mulți dintre recruții ordinului, în special cavalerii și sergenții de rang înalt, au fost recrutați din rândul nobilimii inferioare și al liderilor urbani, se arată în studiu. Și, deși cavalerii Ordinului Calatrava au depus jurăminte de sărăcie, ei au continuat să se ospăteze ca nobilii, a confirmat studiul.

Cercetătorii au stabilit sexul femeii războinice prin studierea pelvisului și a craniului, cele mai comune și mai fiabile două părți ale corpului pentru stabilirea sexului biologic.

Analizând diferiții izotopi, sau versiuni ale azotului din oasele de la Zorita de los Canes, oamenii de știință au stabilit, de asemenea, că dieta călugărilor era bogată în carne de pasăre și pește marin, care erau preferate și accesibile elitelor sociale iberice.

Consumul ridicat de pește sugerează că călugării respectau restricțiile religioase privind carnea, au scris autorii studiului.^[sursa]

Comparativ cu bărbații, femeia mânca mult mai puține proteine, a arătat analiza izotopică. Acest lucru sugerează că ea provenea probabil dintr-o clasă socială inferioară călugărilor.

O ipoteză este că femeia era servitoare în castel și a luat armele pentru a-l proteja în timpul bătăliei, ceea ce a dus în cele din urmă la moartea ei. Oasele ei, însă, nu prezintă uzura tipică muncii de servitoare. „Cred că aceste rămășițe aparțin unei femei războinice, dar sunt necesare analize suplimentare pentru a determina în ce măsură această femeie este contemporană cu ceilalți cavaleri.”, a mai spus Carme Rissech.