De ce Rusia a vândut Alaska pe o sumă de nimic către SUA. Cine a fost românul care a negociat tranzacţia

În data de 18 octombrie 1867, Rusia a vândut Alaska Statelor Unite pentru 7,2 milioane de dolari, adică aproximativ 5 cenţi pe hectar.

Popoarele indigene colonizaseră teritoriul neprielnic cu mii de ani înainte. Achiziția Alaskăi cuprindea o suprafață de 151.880.011 de hectare, de două ori mai mare decât statul american Texas, și a fost susținută de William Henry Seward, secretarul de stat entuziast expansionist al președintelui SUA, Andrew Johnson.

Rusia dorea să vândă Statelor Unite teritoriul său Alaska, extrem de îndepărtat și greu de apărat, în loc să riște să îl piardă într-o luptă cu un rival precum Marea Britanie. Negocierile dintre Seward (1801-1872) și ministrul rus pentru SUA, Eduard de Stoeckl, au început în martie 1867.

Cu toate acestea, cetățenii americani au considerat terenul sterp și lipsit de valoare și au supranumit achiziția „Nebunia lui Seward” și „Grădina cu urși polari a lui Andrew Johnson”, printre alte denumiri depreciative. O parte din animozitatea față de proiect ar fi putut fi un produs secundar al nepopularității președintelui Johnson însuși.

În calitate de al 17-lea președinte al SUA, Johnson s-a luptat cu republicanii radicali din Congres cu privire la politicile de reconstrucție după Războiul Civil. A fost pus sub acuzare în anul 1868 și ulterior achitat cu un singur vot. Cu toate acestea, Congresul a ratificat în cele din urmă acordul pentru Alaska.^[sursa]

Rusia a vândut Alaska pe un preţ de nimic, având în vedere valoarea resurselor sale

Prețul convenit după negocierile dintre cele două părţi a fost de 7,2 milioane de dolari. Ajustând rata inflaţiei, ar rezulta o valoare de circa 135 de milioane de dolari la valoarea din zilele noastre. Chiar şi aşa, preţul pentru acest teritoriul imens şi plin de resurse rămâne unul derizoriu.

În mai 1884, după ce teritoriul a devenit district, a fost instalat un guvern civil. Alaska a fost declarată stat american abia la 3 ianuarie 1959.

Opinia publică cu privire la această achiziție a devenit mai favorabilă atunci când a fost descoperit aur în Nome, Alaska, în anul 1899, declanșând o goană după aur.

Alaska a devenit al 49-lea stat la 3 ianuarie 1959 și este acum recunoscută pentru resursele sale naturale vaste. În prezent, 25% din petrolul Americii și peste 50% din fructele de mare provin din Alaska. Este, de asemenea, cel mai mare stat ca suprafață, aproximativ o cincime din dimensiunea celor 48 de state inferioare combinate, deși rămâne slab populat.

Numele Alaska este derivat din cuvântul Aleut alyeska, care înseamnă „pământ mare”.

La negocieri a participat şi un român: George Pomuţ

Un detaliu mai puțin cunoscut este că tranzacția pentru achiziționarea Alaskăi de către SUA a fost negociată de un român: George Pomuț. Născut în comunitatea românească din orașul maghiar Gyula în 1818, Pomuț provenea dintr-o familie modestă, tatăl său fiind fierar pe moșia grofului Wenckheim, conform agenției Rador.

George Pomuț a avut o carieră profesională remarcabilă. A început cu studiile militare, care i-au deschis calea către o carieră strălucită în justiție, ocupând roluri de procuror și avocat, dar și în armată și diplomație.

Inițial, a servit ca ofițer în armata Ungariei, după care a emigrat în Statele Unite, unde a ajuns general-maior în armata americană. La sfârșitul carierei sale, Pomuț a fost numit consul în Rusia.

După Războiul Civil American, pe 16 februarie 1866, George Pomuț a fost numit consul al Statelor Unite la Sankt Petersburg. În anul 1874, președintele Rutherford Hayes, succesorul lui Ulysses Grant, l-a promovat la rangul de consul general.

George Pomuț a rămas în funcția de consul timp de 12 ani datorită calităților și abilităților sale diplomatice excepționale. Era foarte apreciat pentru cunoașterea a opt limbi străine, ceea ce îi facilita munca diplomatică.

Pomuț a avut o contribuție semnificativă la dezvoltarea relațiilor americano-ruse, având o grijă deosebită pentru protejarea cetățenilor americani. Rapoartele sale diplomatice, bogate în informații despre viața în Rusia, sunt surse istorice relevante.

A dovedit un tact remarcabil în relațiile cu țarul și alte oficialități ruse de rang înalt. Un moment crucial în diplomația americană a secolului al XIX-lea a fost „afacerea Alaska” din 30 martie 1867. George Pomuț l-a sfătuit pe țarul Alexandru al III-lea să renunțe la acest teritoriu din componența imperiului rus, invocând argumente precum lipsa vegetației, condițiile climatice nefavorabile și densitatea redusă a populației.

Pomuț a participat la negocierile dintre cele două părţi, astfel încât Alaska a fost cedată Statelor Unite pentru suma de 7,2 milioane de dolari. Discuțiile s-au încheiat la patru dimineața pe 30 martie 1867, marcând un moment deosebit de avantajos pentru americani, datorită resurselor de aur, petrol și alte zăcăminte.

Președintele american Ulysses Grant, recunoscând importanța acestei achiziții, i-a făcut o vizită lui Pomuț la reședința sa de pe malul Nevei la sfârșitul mandatului său.