Phryne, curtezana salvată de la moarte, datorită frumuseţii corpului său

Phryne a fost o curtezană din Grecia Antică, celebră pentru frumusețea corpului ei. Curtezana a rămas cunoscută pentru posteritate, întrucât a fost salvată de la moarte tocmai pentru frumuseţea sa.

Curtezanele sau metresele erau amantele unor prinți, regi, sau duci care apăreau în mod deschis în societate.

Întrucât cele mai multe căsătorii aveau loc din motive politice sau financiare, metresele erau și concubine. Astfel, acestea împărțeau patul conjugal cu soția legitimă, fiind acceptate în parte de societatea nobililor.

De ce a fost condamnată Phryne la moarte

Phryne s-a născut în jurul anului 371 î. Hr. în Boeotia, însă a trăit în Atena. Phryne îşi perfecta farmecul frumuseţii prin eleganţa hainelor armonios plisate pe corpul său.

Spre deosebire de alte curtezane, ea îşi îmbrăca corpul cu stofe ce o fereau de ochii indiscreţi, dar, în acelaşi timp, veşmintele, croite strâmt, stârneau curiozitatea.

Nu vizita băile publice tot din dorinţa de a-şi tăinui nuditatea, crescând astfel în ochii bărbaţilor. În urma unei petreceri, împreună cu mai mulţi tineri, frumoasa Phryne a participat la mutilarea unor statui ale lui Hermes de pe străzile Atenei.^{[Encyclopedia Britannica]}

Acest sacrilegiu era prevăzut cu pedeapsa cu moartea. Cetățeanul atenian Euthias s-a situat în fruntea celor revoltați de comportamentul frumoasei Phryne și a adus-o în faţa Areopagului. Areopagul reprezenta organul și consiliul suprem de judecată și control în orașul stat Atena și în regiunea Attica.

De asemenea, Phryne a fost acuzată de impietate întrucât, cu prilejul ritualurilor de slăvire a zeiţei Afrodita, reproducea legenda nașterii acesteia din spuma mării prin spectaculoasa ei ieșire, goală, din apă.

Curtezana salvată de la moarte de frumuseţea corpului său

Phryne a fost apărată la proces de faimosul orator Hyperides, care era un admirator al curtezanei. Pledoaria acestuia s-a încheiat cu gestul de a-i smulge veșmântul acuzatei, lăsându-o goală în faţa completului de judecată.

Apoi le-a adresat acestora o întrebare: „Cum poate fi condamnatã frumusețea?”

Văzând perfecţiunea trupului curtezanei, judecătorii au achitat-o.

Inspiraţie pentru Afrodita din Cnidos

Praxiteles a fost unul dintre marii sculptori ai antichităţii, mult apreciat şi de către romani. După operele lui din Grecia s-au făcut numeroase copii ce s-au răspândit în Italia.

Din indicaţiile lui Plinius cel Bătrân, epoca de mare glorie artistică a lui Praxiteles se situează prin anii 350, atunci când a creat celebra statuie Afrodita din Cnidos, după chipul şi asemănarea modelului de atelier, care a fost Phryne.

Împăratul roman Nero a luat originalul statuii Afroditei, realizat după frumoasa curtezană, care însă a disparut la incendierea Romei.

S-au realizat mai multe copii ale statuii Afroditei, care se păstrează şi astăzi. Aşadar, imaginea Afroditei, zeița frumuseții și a iubirii, care a rămas cunoscută posterităţii este de fapt cea a curtezanei Phryne.