Cum a sfârşit Ana Davila, soţia lui Carol Davila, într-un mod ironic şi dramatic, la doar 40 de ani

Ana Davila, soția renumitului medic Carol Davila, considerat părintele medicinei românești, și-a pierdut viața la doar 40 de ani din cauza unei erori medicale tragice. Doctorul responsabil pentru această greșeală, un apropiat al familiei și prieten de încredere al lui Carol Davila, a fost profund afectat de incident, ajungând să-și piardă mințile în urma șocului.

Ana Racoviță, născută în anul 1834 la Craiova, a fost unul dintre cei nouă copii ai Anei (Anca) Racoviță, născută Golescu, și ai lui Alexandru Racoviță, fiind nepoata influenților boieri Dinicu și Zinca Golescu.

Ana și surorile ei au petrecut o mare parte din copilăria lor la Golești, județul Muscel, de unde au preluat tradițiile populare și interesul pentru portul popular, cusături și țesături populare, activități încurajate chiar de Dinicu Golescu.

Cum tatăl său făcea parte dintr-o mare familie nobiliară românească, care dăduse mulți domnitori atât Țării Românești, cât și Moldovei, printre care Constantin Racoviță, Ștefan Racoviță și Mihai Racoviță, cea care urma să devină, prin căsătorie, Ana Davila, părea să aibă viața fericită asigurată, cel puțin din punct de vedere financiar. Dar lucrurile nu se întâmplă întotdeauna aşa cum te aştepţi sau cum pare a fi firesc.

În aprilie 1861, Ana s-a căsătorit cu medicul Carol Davila pe moșia familiei de la Golești. La nunta lor, a purtat straie populare tradiționale, așa cum a consemnat fiica lor, Elena, care a realizat cercetări detaliate asupra familiei.^[sursa]

Ana Davila s-a ocupat de îngrijirea a sute de fete orfane şi a avut 4 copii

La scurt timp după căsătorie, Ana Davila a preluat conducerea azilului pentru fete orfane, înființat de soțul ei, Carol Davila. Timp de 12 ani, până la moartea sa tragică, Ana a colaborat cu doamnele din înalta societate bucureșteană pentru a asigura finanțarea acestei instituții caritabile.

Un sprijin esențial i-a venit încă de la început de la Elena Cuza, soția domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Elena Cuza a inițiat o chetă publică pentru construirea unei noi clădiri pentru azil și a fost prima și cea mai generoasă donatoare. În onoarea ei, instituția a fost denumită „Azilul Elena Doamna”.

Ana Davila s-a dedicat personal îngrijirii și educației celor 330 de orfane, așa cum descrie G. M. Ionescu: „De aici încolo, copiii sunt îngrijiți de d-na Ana Davila, în calitate de directoare a institutului. Această directoare fără salariu este pentru copii mamă, în adevăratul înțeles al cuvântului”. Fetele beneficiau de școală normală „pentru cele ce aveau înclinație către învățătură” și de practică în atelierele de croitorie și țesătorie pentru orfanele care „nu aveau înclinație pentru carte”.

Ana Davila a născut patru copii: Alexandru, care a devenit dramaturg, regizor și apoi director al Teatrului Național din București; Elena (căsătorită Perticari), scriitoare și biografă a familiei; Zoe (căsătorită Cuțarida); și un alt băiat, alintat Pia, pe numele său complet Carol Nicolae Davila.

Sfârşitul tragic şi ironic al Anei Davila

Ana Davila și-a pierdut viața pe 13 ianuarie 1874, la doar 40 de ani, din cauza unei greșeli medicale fatale. În timp ce participa la o conferință la Spitalul Colțea, susținută de Carol Davila și alți medici, chimiști și farmaciști, Ana a început să acuze o durere puternică de cap.

Chimistul elvețian Bernad Landwey, care sosise în țară în aceeași perioadă cu Davila și fondase Institutul de Chimie, s-a oferit să-i aducă praf de chinină, un analgezic frecvent utilizat pentru migrene. Acest lucru era urgent deoarece Ana dorea să meargă la cumpărături pentru ziua de naștere a fiicei sale, Elena.

Din nefericire, doctorul Landwey a luat din greșeală un flacon cu stricnină din farmacia spitalului, amplasat cu un raft mai sus decât cel cu chinină, și i-a oferit Anei Davila praful mortal. Stricnina este un alcaloid foarte toxic, având un efect excitant asupra măduvei spinării prin blocarea receptorilor glicinici și este un analeptic respirator și circulator. Doza letală este de 60-100 mg la omul adult. Simptomele intoxicației apar de obicei la 60-90 de minute de la ingestie.

Substanța otrăvitoare nu și-a făcut efectul imediat, căci simptomele apar după circa 30-40 de minute. Deși se simțea rău, Ana a plecat de la Colțea și, ajunsă în fața magazinului unde intenționa să facă cumpărături, a căzut și a murit pe loc. În urma ei, Ana Davila a lăsat o durere cumplită. Decesul ei a fost plâns îndelung atât de soţul, copiii şi prietenii săi, precum şi de orfanele pe care le îngrijea cu atâta dragoste.

Chimistul Landwey, copleșit de nenorocirea provocată soției prietenului său, a înnebunit. Acesta nu şi-a mai revenit niciodată, găsindu-şi sfârşitul în stare de demență.

După moartea Anei Davila, de azil s-au ocupat îndeaproape dr. Carol Davila și regina Elisabeta. În amintirea Anei Davila, care a avut o strânsă colaborare cu regina Elisabeta în domeniul asistenței sociale dar a și inițiat-o pe aceasta în domeniul tradițiilor populare, regina a introdus la Curte obligativitatea purtării costumului popular la balurile caritabile. Tot după moartea Anei Davila, soțiile mai multor medici de la Spitalul Colțea au strâns fonduri pentru a ridica o statuie Anei Davila. Statuia (foto sus) a fost realizată de Karl Storck și a fost amplasată în fața clădirii azilului în anul 1890.