Cum a murit Cleopatra: un şarpe i-a luat viaţa după ce a pierdut totul în faţa viitorului împărat al Romei

Cleopatra a trăit doar 39 de ani, dar a rămas cunoscută drept una dintre cele mai faimoase femei ale istoriei. După o viaţă plină de evenimente atât pozitive, cât şi pline de dramatism, celebra regină a Nilului a avut parte de un sfârşit pe măsură. Aşadar, să vedem în rândurile care urmează cum a murit Cleopatra.

Cleopatra, născută în anul 69 î.Hr., a fost numită Cleopatra a VII-a, regină a Egiptului, la moartea tatălui ei, Ptolemeu al XII-lea, în anul 51 î.Hr. Fratele ei a fost numit în același timp rege, cu numele de Ptolemeu al XIII-lea, iar cei doi frați au condus Egiptul sub titlul oficial de soț și soție. Cleopatra și Ptolemeu au fost membri ai dinastiei macedonene care a guvernat Egiptul de la moartea lui Alexandru cel Mare, din anul 323 î.Hr.

Deși Cleopatra nu avea sânge egiptean, numai ea, în familia domnitoare, a învățat egipteană. Pentru a-și spori influența asupra poporului egiptean, a fost proclamată și fiica lui Ra, zeul egiptean al soarelui. Cleopatra a intrat în dispută cu fratele ei, iar în anul 48 î.Hr. a izbucnit un război civil.

Roma, cea mai mare putere din lumea occidentală, era, de asemenea, asaltată de un război civil la acea vreme. Chiar în momentul în care Cleopatra se pregătea să își atace fratele cu o mare armată arabă, războiul civil roman s-a extins în Egipt. Pompei cel Mare, învins de Iulius Cezar în Grecia, a fugit în Egipt în căutare de sprijin, dar a fost imediat ucis de agenți ai lui Ptolemeu al XIII-lea. Cezar a ajuns la Alexandria la scurt timp după aceea și, găsindu-și inamicul mort, a decis să restabilească ordinea în Egipt.^[sursa]

Nimic nu prezicea moartea Cleopatrei

În secolul precedent, Roma exercitase un control tot mai mare asupra bogatului regat egiptean, iar Cleopatra a încercat să își promoveze obiectivele politice prin câștigarea favorurilor lui Cezar. Ea a călătorit până la palatul regal din Alexandria și se presupune că a fost dusă la Cezar ascunsă într-un covor, care i-a fost oferit în dar. Cleopatra, frumoasă și atrăgătoare, l-a captivat pe puternicul lider roman, iar acesta a fost de acord să intervină în războiul civil egiptean în favoarea ei.

În anul 47 î.Hr., Ptolemeu al XIII-lea a fost ucis după o înfrângere împotriva forțelor lui Cezar, iar Cleopatra a fost numită din nou la conducerea Egiptului, alături de un alt frate, Ptolemeu al XIV-lea. Iulius și Cleopatra au petrecut câteva săptămâni amoroase împreună, iar apoi Cezar a plecat în Asia Mică, unde a declarat „Veni, vidi, vici” („Am venit, am văzut, am cucerit”), după ce a înăbușit o rebeliune. În iunie 47 î.Hr., Cleopatra a născut un fiu, despre care a pretins că este al lui Cezsar și pe care l-a numit Caesarion, ceea ce înseamnă „micul Cezar”.

La întoarcerea triumfală a lui Cezar la Roma, Cleopatra și Caesarion i s-au alăturat acolo. Sub auspiciile negocierii unui tratat cu Roma, Cleopatra a locuit discret într-o vilă pe care Caesar o deținea în afara capitalei. După ce Cezar a fost asasinat în martie 44 î.Hr., ea s-a întors în Egipt. La scurt timp după aceea, Ptolemeu al XIV-lea a murit, probabil otrăvit de Cleopatra, iar regina l-a făcut pe fiul ei co-guvernator alături de ea, sub numele de Ptolemeu al XV-lea Caesar.

Cleopatra după moartea lui Iulius Cezar

Odată cu asasinarea lui Iulius Cezar, Roma a intrat din nou în război civil, care a fost rezolvat temporar în anul 43 î.Hr. odată cu formarea celui de-al doilea triumvirat, format din Octavian, nepot al lui Caesar și moștenitor ales, Marc Antoniu, un general puternic, și Lepidus, un om de stat roman. Antoniu a preluat administrarea provinciilor estice ale Imperiului Roman și a chemat-o pe Cleopatra la Tarsus, în Asia Mică, pentru a răspunde acuzațiilor că aceasta i-a ajutat pe dușmanii săi.

Cleopatra a căutat să-l seducă pe Marc Antoniu, așa cum făcuse și cu Cezar înaintea lui, și în anul 41 î.Hr. a sosit la Tarsus pe o superbă barjă fluvială, îmbrăcată ca Venus, zeiţa romană a iubirii. Reușind din nou să-şi folosească puterea de seducţie, Marc Antoniu s-a întors cu ea la Alexandria, acolo unde au petrecut iarna în desfrâu. În anul 40 î.Hr., Marc Antoniu s-a întors la Roma și s-a căsătorit cu sora lui Octavian, Octavia, în încercarea de a-și repara alianța tensionată cu Octavian. Cu toate acestea, triumviratul a continuat să se deterioreze.

În anul 37 î.Hr., Antoniu s-a despărțit de Octavia și a călătorit spre est, aranjând ca regina Cleopatra să i se alăture în Siria. În timpul cât au stat despărțiți, Cleopatra i-a născut gemeni, un fiu și o fiică. Potrivit propagandiștilor lui Octavian, îndrăgostiții s-au căsătorit apoi, ceea ce încălca legea romană care le interzicea romanilor să se căsătorească cu străini.

Campania militară dezastruoasă a lui Marc Antoniu împotriva Parthiei, din anul 36 î.Hr. i-a redus și mai mult prestigiul, dar în anul 34 î.Hr. a avut mai mult succes împotriva Armeniei. Pentru a sărbători victoria, a organizat o procesiune triumfală pe străzile din Alexandria, în care el și Cleopatra au stat pe tronuri de aur, iar Caesarion și copiii lor au primit titluri regale impunătoare. Mulți dintre romani, impulsionați de Octavian, au interpretat spectacolul ca pe un semn că Marc Antoniu intenționa să predea Imperiul Roman în mâini străine.

Cum a murit Cleopatra

După alți câțiva ani de tensiuni și atacuri propagandistice, Octavian i-a declarat război Cleopatrei și, prin urmare, lui Marc Antoniu, în anul 31 î.Hr. Dușmanii lui Octavian s-au raliat de partea lui Antoniu, dar comandanții militari străluciți ai lui Octavian au obținut succese rapide împotriva forțelor acestuia. La 2 septembrie 31 î.Hr., flotele lor s-au confruntat la Actium, în Grecia. După lupte grele, Cleopatra s-a despărțit de angajament și a pornit spre Egipt cu 60 dintre navele sale. Antoniu a străpuns apoi linia inamică și a urmat-o. Flota descurajată care a rămas s-a predat lui Octavian. O săptămână mai târziu, şi forțele terestre ale lui Antoniu s-au predat.

Deși suferiseră o înfrângere decisivă, a trecut aproape un an până când Octavian a ajuns în Alexandria și l-a învins din nou pe Antoniu. În urma bătăliei, Cleopatra s-a refugiat în mausoleul pe care îl comandase pentru ea însăși. Antoniu, informat despre moartea Cleopatrei, s-a înjunghiat cu sabia. Înainte de a muri, a sosit un alt mesager care spunea că regina Cleopatra era încă în viaţă. Antoniu s-a lăsat purtat până la reședința Cleopatrei, acolo unde a murit după ce i-a cerut acesteia să se împace cu Octavian. Atunci când viitorul împărat roman a sosit triumfător, Cleopatra a încercat să-l seducă, dar el a rezistat farmecelor reginei.

Decât să cadă sub dominația lui Octavian, Cleopatra a decis să-şi ia singură viaţa. Potrivit istoricilor, în timp ce se afla în mausoleu, Cleopatra le-a cerut sclavilor să aducă un coș cu un șarpe (sau cu 2 șerpi, probabil aspide). Ea ar fi luat șarpele și l-ar fi pus la sân, acolo unde ar fi primit mușcătura ucigătoare. După o agonie care ar fi durat câteva ore, regina s-a stins din viaţă, la 39 de ani, în data de 12 august 30 î.Hr. (10 august după alte surse), probabil în urma muşcăturii acelei aspide (denumită popular năpârcă), un șarpe egiptean otrăvitor și simbol al regalității divine.

Octavian l-a executat apoi pe fiul ei, Caesarion, a anexat Egiptul la Imperiul Roman și a folosit comoara Cleopatrei pentru a-și plăti veteranii. În anul 27 î.Hr., Octavian a devenit Augustus, primul și poate cel mai de succes dintre toți împărații romani. A condus un Imperiu Roman pașnic, prosper și în expansiune până la moartea sa, în anul 14 d.Hr., la vârsta de 75 de ani.