Clipitul: se întâmplă la fiecare câteva secunde fără să conştientizezi acest lucru. Cu excepția cazului în care, desigur, te angajezi într-o competiție de privit cu ochii în lacrimi. Dar, în realitate, clipitul îți îmbunătățește vederea.
Lacrimile se adună în timp ce rezistați impulsului de a clipi, iar când în sfârșit o faceți… Oh, dulce ușurare. Globii oculari sunt scăldați în lichid în timp ce pleoapele se închid pe moment.
Dar clipitul face mai mult decât să ude ochiul. În mod ciudat, ajută și la îmbunătățirea vederii, arată un nou studiu. Este cel mai recent efort dintr-un șir de studii de cercetare care încearcă să identifice la ce este folositor clipitul, deoarece îl facem mai des decât este necesar pentru a lubrifia ochiul.
Noul studiu arată că clipitul îți îmbunătățește vederea
„Arătăm că clipitul crește puterea de stimulare a retinei și că acest efect îmbunătățește semnificativ capacitatea de vizibilitate, în ciuda timpului pierdut în expunerea la peisajul extern”, scriu în lucrarea publicată Bin Yang, cercetător în neuroștiințe la Universitatea Rochester, și colegii săi.[sursa]
Cercetările anterioare au sugerat că clipitul ne împrospătează atenția, ajută la recunoașterea obiectelor și taie un flux altfel nesfârșit de informații vizuale și auditive în bucăți pentru procesare.
Cu toate acestea, ne pierdem, de asemenea, vederea în scurte perioade de 300 de milisecunde de fiecare dată când clipim, chiar dacă nu ne dăm seama că acest lucru se întâmplă. V-ați putea aștepta ca o astfel de întrerupere să taie activitatea neuronilor care răspund la informațiile vizuale – dar poate nu într-un mod pozitiv.
În mod surprinzător, un studiu din anul 2016 a arătat că, deși activitatea neuronală scade pe măsură ce pleoapele se închid, aceasta revine la un nivel mai ridicat imediat după o clipire, ceea ce se crede că îmbunătățește vederea.[sursa]
Pornind de la aceste constatări, Yang și colegii săi au folosit urmărirea ochilor la rezoluție înaltă în acest nou studiu pentru a investiga modul în care clipitul afectează vederea la 12 persoane care au vizualizat imagini cu contrast variabil pe un ecran.
Deoarece ambii ochi clipesc împreună, a fost urmărit doar un singur ochi la fiecare persoană, iar intensitatea luminii, sau luminanța (raportul dintre intensitatea luminoasă a unei surse de lumină și proiecția ariei sursei pe un plan), intrărilor vizuale ale participanților a fost, de asemenea, înregistrată.
În raport cu perioadele în care participanții s-au fixat pe ecran, cercetătorii au constatat că clipitul a crescut intensitatea semnalelor de intrare vizuală prin modularea intensității luminii care cade pe retină.
Această creștere vizuală a fost observată atunci când participanții au fost instruiți să clipească și atunci când au făcut acest lucru în mod reflex. Spre deosebire de cercetările anterioare, care au constatat că doar clipitul real a îmbunătățit atenția, nu și cel simulat, modificările de luminozitate care imită un clipit au stimulat, de asemenea, temporar, vederea.
„În loc să afecteze procesarea vizuală, așa cum se presupune în mod obișnuit, clipitul sporește sensibilitatea”, raportează Yang și colegii.
Mai mult, cercetătorii au descoperit că clipitul ajută la reformatarea informațiilor vizuale, similar cu modul în care alte mișcări oculare de care nu suntem conștienți (sacadări super-rapide și derive oculare) modelează viziunea prin adăugarea de markeri spațiali și „timestamp-uri” la filmul care este reprezentat de viziunea noastră.
Având în vedere că petrecem aproximativ 10% din orele de veghe cu ochii închiși din cauza clipitului, este reconfortant să știm că, cel puțin, acest lucru are un motiv întemeiat.
Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi gratuit o notificare pe email atunci când publicăm un articol nou:
