China a dezvăluit numele navei spațiale cu care vrea să ducă astronauți pe Lună: Vas de Vis

Agenția spațială chineză a dezvăluit numele navei cu care speră că va duce astronauții chinezi pe Lună până la sfârșitul deceniului. Numele a fost ales de un grup de experți din cele aproape 2.000 de propuneri venite de la cetățeni: Vas de Vis (Dream Vessel în engleză, respectiv Mengzhou în chineză).

Într-un comunicat de presă din weekend, China Manned Space Agency a transmis că dezvoltarea „progresează bine” pe nava spațială Mengzhou – Vas de vis, landerul Lanyue – Îmbrățișând Luna și racheta de transport super-grea numită Long March 10.^[sursa]

Navele spaţiale fac parte dintr-un program ambițios pe care Beijingul speră că își va confirma statutul de putere spațială majoră.

China nu a anunțat o dată pentru misiunea sa lunară cu echipaj, dar a spus că aceasta va avea loc până în anul 2030, deoarece își propune să devină cea de-a doua țară din istorie care își duce astronauții pe Lună. Dacă acest plan va fi îndeplinit, China va lua faţa Rusiei, care are o luptă continuă cu SUA pentru supremaţia spaţială, care durează de peste jumătate de secol.

Nava spațială „Vas de vis”

Nava Mengzhou – Vas de vis, este formată atât dintr-un modul de reintrare care va găzdui astronauții și va servi drept centru de control, cât și dintr-un modul de service pentru sistemele de putere și propulsie. Vehiculul va avea aproape 9 metri lungime și va cântări 22 de tone metrice, potrivit presei de stat.

Modulul lunar Lanyue – Îmbrățișând Luna, va găzdui doi astronauți și un rover de 200 de kilograme, conform informațiilor.

Numele au fost alese de un grup de experți din aproape 2.000 de propuneri venite de la cetățeni, potrivit agenției spațiale.

„Lanyue” a apărut pentru prima dată într-un poem scris de fondatorul Republicii Populare Chineze, Mao Zedong, în anul 1965, și „simbolizează aspirația și încrederea poporului chinez în explorarea universului și expediția pe Lună”, a transmis agenția spaţială. Numele „Mengzhou” (Vas de Vis) este legat de „visul națiunii chineze de a ajunge pe Lună”, a adăugat aceasta.

„Visul chinezesc” al lui Xi Jinping

Programul spațial al Beijingului a fost mult timp asociat cu „visul chinezesc” al liderului Xi Jinping de a „întineri naţiunea” și de a obține un loc de putere și prestigiu la nivel global, inclusiv în ceea ce privește capacitățile sale tehnologice.

Ambițiile lunare ale Chinei apar pe măsură ce mai multe țări își cresc programele spațiale urmărind potențialul beneficiu științific, prestigiul național și accesul la resurse și explorarea în continuare a spațiului profund pe care le-ar putea aduce misiunile de succes pe Lună și alte dezvoltări.

Și Statele Unite își intensifică programul lunar, NASA și-a anunțat luna trecută planul de a-şi duce din nou astronauții pe Lună în 2026, cu un an în urma programului său inițial. Aceasta ar marca o premieră pentru SUA de la misiunile sale Apollo de la sfârșitul anilor 1960 și începutul anilor 1970.

Ce alte misiuni recente au atins suprafața lunară

În cursul lunii februarie 2024, modulul lunar comercial Odysseus dezvoltat de compania privată Intuitive Machines a devenit prima navă spațială fabricată în SUA care a ajuns pe Lună în ultimii 50 de ani.

În ianuarie 2024, exploratorul robotic „Moon Sniper” din Japonia a ajuns pe suprafața Lunii. Aselenizarea a făcut Japonia a treia țară din acest secol (și a cincea din toate timpurile) care a ajuns pe Lună. India s-a alăturat acestei liste în anul 2023.

Beijingul a avansat cu aselenizările în ultimii ani cu misiunile sale fără echipaj Chang’e, care au făcut istorie în anul 2019, atunci când China a devenit prima țară care a ajuns cu succes pe partea îndepărtată a Lunii. Următoarea misiune fără pilot, Chang’e-6, este de așteptat să se lanseze în cursul acestui an și să aducă înapoi primele mostre colectate vreodată de pe partea îndepărtată a Lunii.

China se așteaptă, de asemenea, ca viitoarele sale misiuni să colecteze date pentru un alt obiectiv lunar – construirea unei stații internaționale de cercetare permanente pe polul sud lunar până în anul 2040.