Charles Ponzi, omul din spatele piramidelor financiare

În prezent, termenul de „Schemă Ponzi” este folosit pentru a descrie operaţiunile financiare ilegale, care promit câştiguri mari într-un timp scurt, cu o investiţie minimă. Aceste operaţiuni au fost dezvoltate în urmă cu 100 de ani de Charles Ponzi, unul dintre cei mai mari escroci din toate timpurile.

În sens economic, o piramidă financiară este un sistem organizat pentru generarea de venituri de către participanții săi prin atragerea de fonduri de la noi participanți.

Pentru ca o astfel de schemă să funcţioneze, este necesar să fie aduşi noi membri într-un număr infinit. Acest lucru este, în mod evident, imposibil.^[Time.com]

În realitate, schema funcţionează doar pentru a-l transforma pe organizator în miliardar peste noapte.

Cine a fost Charles Ponzi

Charles Ponzi s-a născut în Italia, în anul 1882.

A lucrat ca poştaş pentru o perioadă scurtă de timp, până a fost acceptat la Univeristatea La Sapineza din Roma. Conform prietenilor săi din acea perioadă, facultatea a fost pentru Ponzi o lungă şi continuă vacanţă, petrecută în cafenelele din capitala italiană.

În anul 1903, Ponzi a emigrat în SUA, stabilindu-se în Boston. A învăţat engleza într-un timp record şi se angaja oriunde i se oferea un job. A lucrat şi ca ospătar la un restaurant, însă a fost dat afară după ce s-a descoperit că încărca notele de plată ale clienţilor şi fura bani din casă.

Ponzi dorea să facă bani cu orice preţ. Astfel, în anul 1907 a plecat în Montreal, Canada, unde s-a angajat ca asistent la o bancă nou-înfiinţată: Banca Zarossi.

Clienţii băncii erau în principal imigranţi italieni, dornici să prospere pe continentul american. Dobânda oferită de bancă era de 6%, de circa două ori mai mare decât cea practicată de competitori.

De fapt, schema folosită de bancă îl va inspira pe Ponzi în anii următori. Banca folosea economiile noilor deponenţi pentru a plăti retragerile de bani ale investitorilor iniţiali.

După cum spuneam şi la început, schema nu poate funcţiona pentru mult timp. Patronul băncii a fugit în Mexic, furând o parte din banii deponenţilor.

Charles Ponzi la închisoare

Ponzi a profitat de haosul lăsat în urmă de fuga patronului băncii şi şi-a scris cecuri cu sume mari pentru acea vreme, falsificând semnătura lui Zarossi.

Frauda a fost descoperită, iar Ponzi a ajuns după gratii, unde a stat timp de trei ani. I-a scris mamei sale din Italia că se află la închisoare, însă nu în calitate de condamnat, ci în calitate de consultant al directorului.

După ce a fost eliberat, Charles Ponzi s-a implicat într-o altă infracțiune, introducând ilegal în SUA imigranți italieni. Şi de această dată a fost arestat, fiind condamnat la doi ani de închisoare.

Schema Ponzi

„Am ajuns în această țară cu 2.5 dolari în buzunar și cu un milion de dolari în speranțe. Iar acele speranțe nu m-au părăsit niciodată.” – Charles Ponzi

În anul 1919, Ponzi a primit prin poștă o scrisoare de la o companie din Spania care conținea și un cupon de răspuns internațional. Acest cupon putea fi schimbat pentru o serie de timbre poștale din altă țară. Charles Ponzi a observat diferenţele mari dintre preţul cupoanelor poştale din Italia şi cele din SUA.

Astfel, Ponzi a început să comande mii de cupoane poştale din Italia, pe care le schimba cu timbre. Obţinea astfel un preţ cu până la 400% mai mare în SUA.

Pentru a obţine profituri cât mai mari, şi-a convins prietenii şi cunoscuţii să-şi investească banii, cărora le oferea un randament de 50% în trei luni. Vestea s-a răspândit cu repeziciune în ţară şi astfel a fost înfiinţată firma Securities Exchange Company.

La doar câteva luni de la înfiinţare, Ponzi rula deja 5.000 de dolari. Ajustând rata inflaţiei la anul 2020, vorbim de circa 65.000 de dolari. În luna martie, firma lui Ponzi avea un rulaj de circa 30.000 de dolari.

Întrucât afacerea era prosperă, Ponzi a angajat o mulţime de agenţi, pentru a atrage cât mai mulţi clienţi. În luna mai, în firmă erau investiţi peste 420.000 de dolari, iar în iunie suma deja era de ordinul milioanelor de dolari.

Declinul

Cum era de aşteptat, jocul piramidal al lui Ponzi a început să se prăbușească. În august 1920, o investigaţie a publicaţiei The Boston Post a atras atenţia asupra escrocheriei, iar oamenii au intrat în panică, încercând să-şi recupereze banii.

Charles Ponzi a fost arestat, împotriva sa fiind formulate 86 de capete de acuzare. A acumulat datorii de circa 7.000.000 de dolari, asta însemnând în prezent aproximativ 91.000.000 de dolari.

În urma mai multor procese anevoioase, Ponzi a fost găsit vinovat şi a petrecut în total în spatele gratiilor 14 ani. În anul 1934 a fost eliberat şi deportat în Italia, întrucât devenise persona non-grata în SUA.

Al Doilea Război Mondial l-a găsit pe Ponzi angajat la compania aeriană Ala Littoria. Din cauza războiului, operaţiunile companiei au fost suspendate, iar Ponzi a ajuns în Brazilia.

Starea lui de sănătate s-a deteriorat, suferind un infarct, după care şi-a pierdut treptat vederea. De asemenea, o hemoragie cerebrală i-a paralizat braţul şi piciorul drept.

În ultimul său interviu, acordat unui reporter american, Ponzi declara cinic: „Chiar dacă nu s-au ales cu nimic a fost un preţ mic. Le-am oferit americanilor cel mai bun spectacol de la debarcarea pelerinilor încoace. A meritat pe puţin 15 milioane de dolari pentru a mă vedea punându-l în scenă.”

Charles Ponzi a murit într-un spital public din Rio de Janeiro, Brazilia, în data de 18 ianuarie 1949, având doar 75 de dolari în cont.