Cea mai mică stea din Univers a fost descoperită. Ce mărime are în comparaţie cu Soarele şi Pământul

Astronomii au raportat o descoperire stelară incredibilă. De fapt, ei au raportat două descoperiri incredibile: au găsit cea mai mică stea din toate timpurile și aceasta orbitează în jurul companionului său cu cea mai mică perioadă cunoscută pentru stelele binare, de doar 20,5 minute.

Am fost impresionaţi de dimensiunile inimaginabile ale celei mai mari stele din Univers, care este de mii de ori mai mare decât Soarele nostru. Dar care este cea mai mică stea descoperită până acum?

Cea mai mică stea din Univers, descoperită până în prezent

Cea mai mică stea descoperită până acum face parte dintr-un sistem binar care a fost numit TMTS J0526 și se află la 2.760 de ani-lumină faţă de Pământ.^[sursa]

J0526B este o stea subpitică fierbinte și nu exagerăm când spunem că este mică. Are o rază de doar 7 ori mai mare decât cea a Pământului. Pentru comparație, raza lui Jupiter este de 11,2 ori mai mare decât a Pământului, cea a lui Saturn este de 9,5 ori mai mare, iar cea a lui Neptun este de 4 ori mai mare decât a Pământului.

Aceasta este cea mai mică stea descoperită vreodată în funcție de volum și, cu toate acestea, este totuși o stea. În acest volum mic se află aproximativ o treime din masa Soarelui, astfel încât această stea minusculă cântărește de aproximativ 350 de ori mai mult decât Jupiter.

Obiectul mai greu din acest sistem binar, J0526A, este o pitică albă care cântărește aproximativ 74% din greutatea Soarelui. Este bogată în carbon și oxigen, ceea ce indică din ce fel de stea a evoluat. Piticele albe sunt asemănătoare stelelor precum Soarele. Nefiind suficient de masive pentru a deveni supernove, stelele mici evoluează în gigante roșii înainte de a-și pierde straturile exterioare, expunând un nucleu degenerat extrem de dens într-un volum nu cu mult mai mare decât planeta noastră.

Cele două obiecte spaţiale orbitează unul în jurul celuilalt o dată la 20,5 minute, cea mai scurtă perioadă orbitală cunoscută a unui sistem stelar binar.

Observațiile realizate cu ajutorul telescopului de prospectare Tsinghua University-Ma Huateng Telescope for Survey (TMTS) vin în sprijinul unor opinii teoretice conform cărora cele mai ușoare subpitice sunt produsul unei evoluții diferite în comparație cu cele ceva mai grele. Asta deși este vorba tot de stele cu o masă mai mică de jumătate din cea a Soarelui. Găsirea mai multor astfel de obiecte ar putea clarifica mai bine cum au ajuns să fie atât de extreme.

TMTS a început să observe Universul în anul 2020 și până la sfârșitul anului 2023 a studiat peste 27 de milioane de stele. În catalog, au fost găsite zeci de surse cu perioadă scurtă, dar TMTS J0526 a fost cea mai scurtă. Acest lucru a fost confirmat prin observații ulterioare cu ajutorul telescopului Keck I din Hawaii și al Gran Telescopio Canarias (GTC), situat în La Palma.

Observațiile sugerează că pitica albă deformează de fapt steaua subpitică cu fiecare orbită pe care o face. Atracția gravitațională a mareelor întinde steaua mică și strălucitoare, afectându-i luminozitatea. Această schimbare este cea care a fost surprinsă de telescoape. În viitor, această mișcare ar putea fi surprinsă de observatorul spațial de unde gravitaționale LISA. Acestea sunt prea subtile pentru detectoarele existente în laboratoare la ora actuală.

Studiul a fost publicat în revista Nature Astronomy.