Cazul uimitor al singurului individ cunoscut ai cărui părinți erau din două specii diferite de om

Un copil străvechi descoperit în Siberia este considerat a fi singurul individ cunoscut ai cărui părinți erau din două specii diferite de om.

În timp ce mulți dintre noi au auzit despre rudele noastre cele mai apropiate, neanderthalienii, se știe mai puțin despre Omul de Denisova, care a trăit în Paleoliticul Inferior și Mijlociu.

Doar mici fragmente de oase și dinți au rămas de la denisovani după ce au fost dezgropate din Peștera Denisova din Munții Altai din Siberia, dar oamenii de știință au reușit să folosească aceste fragmente fosile pentru a aduna câteva răspunsuri.

Fragmente misterioase de oase străvechi

Un proiect recent numit Finder – Fossil Fingerprinting and Identification of New Denisovan Remains from Pleistocene Asia a avut ca scop să facă lumină asupra acestei specii dispărute de mult timp și a relațiilor lor atât cu omul de Neaderthal, cât și cu Homo sapiens.

Liderul proiectului, Katerina Douka, de la Institutul Max Planck din Jena, Germania, și vizitator la Universitatea Oxford, a declarat în anul 2018, într-o declarație „Ne propunem să aflăm unde au trăit, când au intrat în contact cu oamenii moderni – și de ce au dispărut”.

Echipa a studiat fragmentele de oase descoperite în peștera siberiană în anul 2010, observând cum aproape toate oasele au fost mestecate de hiene și alte animale, ceea ce le-a făcut neidentificabile.

În timp ce tehnicile prevalente de identificare a fragmentelor osoase durează prea mult, Katerina Douka și Tom Higham – director adjunct al Unității de Accelerare a Radiocarbonului din cadrul Universității Oxford și consilier în cadrul Finder – au optat pentru o nouă tehnologie numită Zooarheologie prin spectrometrie de masă, care valorifică faptul că fiecare grup major de mamifere are o formă distinctă de colagen.

Unul dintre miile de oase studiate s-a dovedit a fi de la o specie umană – totuși, nu era clar care specie anume, așa că eșantionul a fost dus la Svante Pääbo de la Institutul Max Planck de Antropologie Evolutivă din Leipzig pentru o analiză mai detaliată, care a constatat că osul aparținea unei persoane care avea 13 ani sau mai mult la momentul morții.

Singurul individ descoperit până în prezent, ai cărui părinți erau din două specii diferite

Aprofundând mai mult, echipa din Leipzig a descoperit că exact jumătate din eșantion conținea ADN de Neanderthal, iar cealaltă jumătate ADN de Denisovan.

Reexaminarea a confirmat ceea ce echipa bănuia, confirmând că rămășițele vechi de 90.000 de ani erau ale unei fiice hibride dintre o mamă neanderthaliană și un tată denisovan și poreclind-o pe fată Denny.^[sursa]

„Dacă m-ați fi întrebat înainte, aș fi spus că nu vom găsi niciodată acest lucru, este ca și cum am găsi un ac în carul cu fân.”, a declarat Pääbo.

În încercarea de a oferi o reprezentare mai mult vizuală, artistul John Bavaro a împărtășit interpretarea sa despre Denny, explicând pe site-ul său: „Făcând o analiză a genomului din ADN-ul mitocondrial al specimenului pe un singur fragment de os recuperat din Peștera Denisova din Munții Altai din Rusia, paleogeneticienii Viviane Slon și Svante Pääbo de la Institutul Max Planck pentru Evoluție au descoperit că ea avea 40% gene Denisovan de la tatăl ei și 40% gene Neanderthal de la mama ei”.

Cercetările echipei au fost publicate în cele din urmă în revista Nature în august 2018, în care se explică următoarele: „Neanderthalienii și Denisovanii sunt grupuri dispărute de hominizi care s-au separat unul de celălalt în urmă cu peste 390.000 de ani”.

Autorii au folosit studiul pentru a prezenta genomul „Denisova 11”, fragmentul de os din peștera Denisova din Siberia, și a dovedi că acesta provine de la „un individ care a avut o mamă neanderthaliană și un tată denisovan”.

„Tatăl, al cărui genom poartă urme ale strămoșilor de Neanderthal, provenea dintr-o populație înrudită cu un Denisovan ulterior găsit în peșteră.”, au scris cercetătorii.^[sursa]

„Mama provenea dintr-o populație mai strâns înrudită cu neanderthalienii care au trăit mai târziu în Europa decât cu un neanderthalian mai timpuriu găsit în Peștera Denisova, sugerând că migrațiile neanderthalienilor între estul și vestul Eurasiei au avut loc cândva după 120.000 de ani în urmă.

Descoperirea unui descendent Neanderthal-Denisovan de primă generație printre numărul mic de specimene arhaice secvențiate până în prezent sugerează că amestecul între grupurile de hominizi din Pleistocenul Târziu a fost obișnuit atunci când s-au întâlnit.”, se mai arată în studiu.