Cât timp poate zbura o pasăre fără să aterizeze? Pasărea care zboară 10 luni fără oprire: drepneaua neagră

O călătorie de aproape o zi întreagă cu avionul până în Australia poate părea un zbor de lungă durată, dar asta nu se compară cu ceea ce este capabilă să facă drepneaua neagră.

Mulți dintre noi devin destul de neliniștiți după doar câteva ore de zbor, deşi trebuie doar să stăm cuminți, aşezaţi pe scaun, aşteptând să ajungem la destinaţie. Imaginați-vă că trebuie să vă țineți brațele întinse în lateral timp de 10 luni la rând pentru a rămâne în aer, căci atât poate zbura drepneaua neagră, care a bătut toate recordurile, fără să aterizeze.

Drepneaua neagră poate zbura continuu până la 10 luni

Deși ornitologul galez Ronald Lockley a sugerat că drepneaua neagră ar putea fi capabilă de o astfel de performanță încă din anii 1970, abia în anul 2016 un grup de cercetători de la Universitatea Lund din Suedia a reușit să confirme această teorie.^[sursa]

Pentru a face acest lucru, echipa de cercetare a urmărit 13 drepnele negre adulte, marcând păsările cu mici dispozitive de înregistrare a datelor, dotate cu accelerometre pentru a le înregistra activitatea de zbor și cu senzori de nivel de lumină pentru a le localiza. Unele dintre păsări au fost urmărite timp de mai mulți ani, în timp ce migrau din Suedia spre sudul Saharei în timpul iernii și înapoi.

Rezultatele au arătat ceea ce se bănuia de mult timp: drepneaua neagră își petrece o mare parte din viață în aer. Păsările urmărite au rămas în mod constant pe uscat doar două luni pe an, stabilindu-se pentru reproducere. Deși unele păsări au aterizat ocazional pentru perioade scurte de timp în celelalte 10 luni, ele și-au petrecut mai mult de 99,5 % din timp zburând.

Trei dintre păsările urmărite au stat în aer pe parcursul tuturor celor 10 luni de migrație, o realizare deosebit de impresionantă dacă ne gândim că sunt păsări destul de mici, cântărind doar aproximativ 40 de grame.

Cercetătorii sugerează că diferența dintre păsările care au călătorit mult timp și cele care au aterizat ar putea fi în penele lor. Păsările care au aterizat nu și-au schimbat penele aripilor, în timp ce cele care au rămas în aer tot timpul au năpârlit și și-au recăpătat pene noi de zbor.

„Faptul că năpârlesc sau nu ar putea indica mici diferențe în ceea ce privește starea lor generală sau încărcătura de paraziți și ar putea explica comportamentul de zbor al fiecărei păsări în parte în cadrul speciei.”, a explicat autorul studiului, Anders Hedenström, într-o declarație publicată la momentul respectiv.

Dar cum naiba reușesc ele să rămână în aer atât de mult timp? Până la urmă, activitatea fizică costă energie, dar drepnelele negre s-au adaptat pentru a folosi relativ puțină în timpul zborurilor lor prelungite.

„Drepnelele negre au evoluat pentru a fi zburători foarte eficienți, cu forme corporale aerodinamice și aripi lungi și înguste, generând forță de ridicare cu un efort redus.”, a declarat Hedenström pentru revista Nature. Acest lucru le ajută să folosească mai puțină energie, deși pot primi un impuls rapid de la insectele care sunt, de asemenea, în aer.^[sursa]

Pe lângă gustările din avion, noi, oamenii, am putea trage un pui de somn pentru a ne reîncărca bateriile în timpul zborului, dar dacă și drepnelele negre fac același lucru rămâne fără răspuns. „S-ar putea să facă precum pasărea fregată și să doarmă în timp ce planează. În fiecare zi, la apus și în zori, drepneaua neagră se ridică la o altitudine de aproximativ doi-trei kilometri. Poate că ele dorm în timpul unei planări line, dar nu suntem siguri.”, a declarat Hedenström în comunicatul emis de Universitatea Lund.^[sursa]

Ceea ce putem fi siguri este că a zbura fără oprire timp de 10 luni nu este o performanță deloc ușoară.

Câteva curiozităţi despre drepneaua neagră

Drepneaua neagră (Apus apus) este o pasăre migratoare, asemănătoare cu rândunica, din familia apodide (Apodidae) răspândită în aproape toată Europa, în nordul Africii și Asia. În România şi în Republica Moldova este oaspete de vară care pleacă în cursul decadei a doua a lunii august și revine în ultima decadă a lunii aprilie sau în primele zile ale lunii mai.

Drepneaua migrează noaptea, preferând, de obicei, partea a doua a acesteia, spre ziuă. În România este răspândită cu precădere în jumătatea estică a țării, în stâncării și localități și are un efectiv estimat la 15.000-60.000 de perechi cuibăritoare.

Este o pasăre de talie mică, cu lungimea corpului de 16–18 cm și o greutate de 31–52 g. Durata medie de viață în sălbăticie este de 9 ani. Longevitatea maximă înregistrată după datele de inelare este de 21 ani. Are capul relativ mare, ciocul foarte scurt, gâtul scurt, corpul fusiform, aerodinamic, coada scurtă, bifurcată. Picioarele sunt scurte și slab dezvoltate, cu toate cele 4 degete orientate înainte (degete pamprodactile) și dotate cu gheare ascuțite, servind doar la agățat pe suprafețele verticale aspre. Aripile sunt lungi, cu primele remige foarte lungi și înguste în formă de seceră. Datorită penajului compact, aripilor foarte lungi, ascuțite și puternice, are un zbor extrem de rapid și manevrabil.

Drepneaua neagră este una dintre cele mai iuți zburătoare dintre păsările lumii, alături de drepneaua mare, capabilă să dezvolte o viteză de peste 200 km pe oră. După cum am precizat, cea mai mare parte a vieții şi-o petrece în aer, fiind perfect adaptată la viața aeriană, în zbor își prinde nu numai hrana, dar și se împerechează, bea, sau chiar se odihnește și doarme, plutind într-un zbor relaxat, efectuat la înălțimi mari.