Cât de mare este Universul? Pe scurt, este EXTREM de mare!
De fapt, Universul este atât de mare, încât nici lumina nu a apucat să-l străbată în totalitate, în aproape 14 miliarde de ani.
Mintea umană încearcă să răspundă la întrebarea „cât de mare este Universul” întrucât orice obiect de pe Pământ şi chiar planeta Pământ în sine este extrem de mică în comparaţie cu imensitatea Universului.
Dar pentru a înţelege, oarecum, cât de mare este Universul, mai întâi trebuie să ne întrebăm ce este acesta.
Ce este Universul
Omul timpuriu era fascinat de priveliştea nocturnă în care cerul era plin de stele, iar luna era singura sursă de lumină. La fel putem observa şi astăzi cerul.
Diferenţa este că omul timpuriu nu avea nicio idee despre ce se află deasupra sa, în timp ce noi avem unele teorii.
Aristotel sugera, în sec. IV î.en., că Pământul nostru sferic se află în centrul Universului, iar celelalte corpuri cereşti se află în jurul Terrei. Mai credea că Universul este finit şi static şi că exista dintotdeauna.
Aristotel afirma că Universul este format din cinci elemente: apă, foc, aer, pământ şi eter (care umple spaţiul cosmic), element adăugat de el.
Oamenii încearcă din timpuri vechi să descifreze secretele Universului. Şi încă se lucrează intens la asta.
Cea mai comună teorie privind formarea Universului este cea a Big Bang-ului.
Conform acesteia, Universul este infinit şi în continuă expansiune. Dacă inversăm procesul expansiunii, totul se reduce la o comprimare cu o densitate infinită într-un singur punct, denumită singularitate.
Se crede că totul a pornit de la un singur punct, în urmă cu 13,7 miliarde de ani. Putem spune că Universul reprezintă lumea în totalitatea ei.
Cât de mare este Universul?
Pentru a ne face o idee despre cât de mare este Universul, trebuie să privim lucrurile diferit. Să spunem din prisma luminii.
Deşi putem avea impresia că lumina este instantă din cauza percepţiei noastre greoaie, în realitate fotonii (particulele elementare de lumină) au nevoie timp pentru a se deplasa în spaţiu.
De când ai început să citeşti acest articol, un foton emanat de Soare a călătorit deja circa 500 de milioane de km.
Lumina provenită de la următoarea stea ca apropiere – Proxima Centauri, are nevoie de 4 ani pentru a ajunge la Pământ. Aşadar, se află la o distanţă de 4 ani lumină.
Orice lucru observabil în Univers este perceput de noi aşa cum era în trecut, fie că este vorba de capătul camerei în care ne aflăm, fie că ne referim la capătul Căii Lactee.
Mergând mai departe cu această idee, ne putem gândi la Andromeda – cea mai apropiată galaxie faţa de Calea Lactee. Putem observa cu ochiul liber cele peste 1000 de miliarde de stele din această galaxie.
Cu toate acestea, Andromeda se află la o distanţă de 2,5 milioane de ani lumină faţă de Pământ. Asta înseamnă că vedem Andromeda aşa cum era în urmă cu 2,5 milioane de ani.
Universul este plin de galaxii precum Calea Lactee şi Andromeda. De fapt, folosind cele mai performante telescoape, putem observa galaxii aflate la distanţe ameţitoare, de peste 13 miliarde de ani lumină.
Universul observabil
Din momentul în care un foton a părăsit această galaxie, s-a format Pământul şi apoi a apărut viaţa.
Dinozaurii au dominat planeta, după care au apărut oamenii.
S-au format civilizaţii, s-au creat arta şi ştiinţa.
A fost inventat telescopul Hubble şi trimis pe orbită. În cele din urmă, călătoria acelui foton a luat sfârşit în lentilele telescopului.
Asta este ceea ce numim „Univers observabil”.
Aşadar, cât de mare este Universul de fapt?
Răspunsul este dezamăgitor: nu putem şti cu exactitate. Cel puţin pentru moment.
Putem spune cu certitudine că nici măcar lumina nu a putut să-l străbată în aproape 14 miliarde de ani.
Şi devine din ce în ce mai mare.
Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi - periodic şi gratuit - o notificare pe adresa de email atunci când publicăm articole interesante: