În vara anului 1711, domnitorul Moldovei, Dimitrie Cantemir, a participat la bătălia de la Stănilești dintre ruși și turci, sprijinindu-i pe ruși. Deși lupta s-a încheiat cu o pace, turcii au reușit să provoace rușilor pagube semnificative. Domnitorul a fost nevoit să se refugieze în Rusia, iar din acel moment, turcii au instaurat domniile fanariote în țările române, prima dată în Moldova.

Bătălia de la Stănilești, desfășurată în perioada 7-11 iulie 1711, pe actualul teritoriul al județului Vaslui, a avut loc între turci și ruși, dar a produs urmări semnificative asupra țărilor române. În primăvara anului 1711, Dimitrie Cantemir, domnitorul Moldovei, s-a angajat să lupte alături de Rusia în războiul acesteia cu Imperiul Otoman.

Războiul ruso-turc, pe teritoriul Moldovei

Conducătorul moldovenilor, Dimitrie Cantemir, a convenit cu Petru cel Mare, țarul Rusiei, ca Moldova să primească Bugeacul în caz de victorie. Aceasta este o parte din Basarabia istorică, o regiune de stepă a fostului voievodat al Moldovei, azi situată la sud de Republica Moldova, între hotarul acestui stat, Dunăre și Marea Neagră, în componența Ucrainei de azi.

În caz contrar, Cantemir avea să primească azil în Rusia, alături de toate resursele financiare necesare. Rușii intenționau să traverseze Moldova și să ajungă la sud de Dunăre pentru a elibera țările slave de sub dominația turcă. Astfel, domnitorul moldovean a acceptat instalarea „temporară” de garnizoane ruseşti în cetăţile Moldovei.

Bătălia de la Stănileşti
Bătălia de la Stănileşti s-a desfăşurat pe teritoriul Moldovei, între turci şi ruşi

La 30 iunie/11 iulie 1711, ţarul a pornit din Iaşi în fruntea unei armate de 38.000 de ruşi şi 6.000 de moldoveni, în întâmpinarea turcilor care trecuseră Dunărea pe la Obluciţa. Raportul de forţe era în favoarea turcilor.

• CITEŞTE ŞI:  De ce oamenii moderni au supraviețuit în timp ce oamenii de Neanderthal au dispărut. Nu datorită creierului nostru

Cronicarul Ion Neculce a arătat că ruşii şi moldovenii erau „de toată oastea ca 50.000. Şi ave şi 52 de puşci. Şi cât şi era oaste, mai mult era bolnavă, flămândă şi obosită. Iar turcii era cu veziriul 400 000, fără poiedia tătarâlor, şi ave 400 de puşci. Oaste hrănită şi grijită bine”. Armata otomană nu era chiar atât de numeroască, însă numărul soldaţilor depăşea 100.000 conform surselor istorice.

„Deco ai şi început întăi cu moldovenii turcii a-şi da palme. Ce, pănă începusă a să îngloti turcii, sta oarece bine şi bieţii moldoveni, măcar că era oaste de strânsură, negrijiţi fără arme şi neînvăţaţi la războiu, că ei nu avusese oaste de mult. Iar apoi, înglotindu-să turcii mulţime, nu mai pute să ţie războiul, că turcii ave tot, foc şi cai buni. Iar moscali călări cu foc dennapoia moldovenilor să-i rătuiască nu era, că călărimea cei cu cai buni o trimisese cu Toma la Brăila. Ce le-u căutat numai a da dos asupra obuzului. De mirat era încă şi cât stătusă, ce putincioşi era ei să să bată cu oastea turcească.”, a mai arătat cronicarul Ion Neculce.

Bătălia de la Stănileşti a creat contextul domniilor fanariote în ţările române

Bătălia decisivă dintre cele două părți a avut loc la Stănilești. Turcii, având un număr superior, au reușit să înconjoare tabăra rusească, lăsând-o fără provizii. Timp de patru zile, otomanii i-au bombardat pe ruși și pe moldoveni, care au rezistat eroic. Deși păreau că pot obține o victorie fără dificultăți, turcii au acceptat, în mod surprinzător, să încheie pace cu rușii.

• CITEŞTE ŞI:  Versurile cântecelor au devenit mai simple, mai furioase și mai obsedate de sine decât în trecut, potrivit unui studiu

Această pace s-a încheiat fie deoarece marele vizir Baltadji Mehmed Paşa nu a conştientizat situaţia reală a ruşilor, fie pentru că a fost mituit cu 6-7 care pline cu bani (800 de pungi, fiecare în valoare de 500 de taleri), după cum arată unele izvoare. Se poate considera că aceste informaţii au fost confirmate de soarta ulterioară a vizirului, care a fost mazilit.

Pacea dintre cele două părți a fost semnată pe 23 iulie 1711 la Vadul Hușilor. Rușii au primit permisiunea de a pleca în siguranță din Moldova, luându-l cu ei pe domnitorul Dimitrie Cantemir, care avea să trăiască în Rusia până la sfârșitul vieții. În schimb, turcii au obținut Cetatea Azov și mai multe teritorii la nord de Marea Neagră.

Bătălia de la Stănilești a avut consecinţe semnificative pentru Moldova și Țara Românească, Poarta Otomană luând măsuri ferme pentru a-și consolida controlul asupra acestor teritorii.

Publicitate

Ca urmare imediată, domnul Ţării Româneşti, Constantin Brâncoveanu (1688 – 1714), a fost mazilit, căci nu acordase ajutor turcilor, ci stătuse în expectativă, aşteptând să vadă de partea cui era victoria. Ulterior, domnitorul a fost executat împreună cu cei patru fii ai săi şi cu ginerele Ianache Văcărescu.

În anul 1711, turcii au instaurat în Moldova domniile fanariote, aceeaşi măsură fiind luată şi în Ţara Românească, începând cu anul 1716.

Publicitate

Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi gratuit o notificare pe email atunci când publicăm un articol nou: