Anatoli Bugorski, savantul care a băgat capul într-un accelerator de particule şi a supravieţuit miraculos

Anatoli Bugorski este un fizician rus, cunoscut pentru faptul că a supraviețuit după ce s-a expus fasciculului unui accelerator de particule, care i-a trecut prin creier.

Acceleratoarele de particule sunt instalații științifice impresionante, care permit studierea materiei la nivel subatomic, prin accelerarea la viteze apropiate de viteza luminii și ciocnirea unor particule elementare, cum ar fi electroni, protoni sau ioni. Aceste experimente pot genera condiții extreme de energie, temperatură și presiune, care pot fi folosite pentru a testa teorii fizice, a descoperi noi particule sau a simula stările primordiale ale Universului.

Dar ce s-ar întâmpla dacă un om ar intra în contact direct cu un fascicul de particule de înaltă energie? Acest lucru pare imposibil, deoarece acceleratoarele de particule sunt construite cu sisteme de siguranță și protecție, care împiedică orice interferență umană.

Totuși, există un caz unic în istoria științei, în care un cercetător rus a supraviețuit unui accident de acest gen, după ce și-a băgat capul într-un accelerator de particule aflat în funcțiune. Acesta este Anatoli Bugorski, care a trăit o experiență care l-a marcat atât fizic, cât și psihic, dar care nu i-a afectat capacitatea intelectuală.^[sursa]

Anatoli Bugorski, savantul care a băgat capul într-un accelerator de particule

Anatoli Bugorski s-a născut pe 25 iunie 1942 și a studiat fizica la Universitatea Națională de Cercetare Nucleară din Moscova. După absolvire, el a devenit cercetător la Institutul de Fizică a Energiilor Înalte din Protvino, unde lucra cu cel mai mare accelerator de particule din Uniunea Sovietică, numit Sincrotron U-70.

Acceleratorul avea un diametru de 21 de metri și putea accelera protoni până la o energie de 76 GeV (giga-electronvolți). Pe 13 iulie 1978, Anatoli Bugorski verifica o piesă defectă din cadrul acceleratorului, când mecanismele de siguranță au eșuat. Cercetătorul s-a aplecat peste echipament și și-a băgat capul în calea fasciculului de protoni, care era invizibil, dar extrem de puternic.

După ce a fost lovit de fascicul, Bugorski a declarat că a văzut o lumină „mai strălucitoare decât o mie de sori”, dar nu a simțit nicio durere. Fasciculul i-a pătruns prin partea din spate a capului, a traversat lobii occipitali și temporali ai creierului, urechea stângă și a ieșit prin partea stângă a nasului. Părțile expuse ale capului său au primit o doză locală de radiații de 200.000-300.000 de roentgeni, cu mult peste doza fatală, adică suficient de puternică pentru a ucide un om.

Bugorski a conștientizat gravitatea situației, dar a continuat să lucreze la piesa defectă și nu a spus nimănui ce i s-a întâmplat.

Urmările

În curând, jumătatea stângă a feței i s-a umflat ca un balon, iar cercetătorul a fost dus de urgență la spital. Pielea a început să i se cojească, dezvăluind traseul pe care fasciculul de protoni l-a ars prin față, os și țesutul cerebral de dedesubt. Aflând ce s-a întâmplat, medicii se așteptau la ce era mai rău și au prezis că Bugorski va muri în câteva zile.

Întrucât niciun om nu mai fusese atins de o rază de protoni care să se deplaseze cu o viteză apropiată de cea a luminii, nimeni nu știa cu adevărat ce se va întâmpla cu organismul lui Bugorski. Spre surprinderea tuturor, Anatoli Bugorski a supraviețuit, și-a terminat doctoratul și a continuat să lucreze ca fizician de particule.

Mai mult decât atât, cercetătorului nu i-au fost afectate abilitățile intelectuale, dar oboseala mentală i se accentua mult mai repede. Şi-a pierdut complet auzul urechii stângi, fiind înlocuit de un zgomot constant (tinitus). Jumătatea stângă a feței i-a rămas paralizată, din cauza distrugerii nervilor, fapt care i-a conferit acestei zone un aspect mai tânăr, ca şi cum ar fi îngheţată în timp.

În ciuda acestui accident neobişnuit, viaţa lui Bugorski s-a desfăşurat relativ normal, cu excepția unor crize epileptice parțiale și rare.

Anatoli Bugorski a continuat să lucreze ca fizician la Institutul de Fizică a Energiilor Înalte și a deținut postul de coordonator al experimentelor fizice. Din cauza politicii de secretizare a Uniunii Sovietice pe teme legate de energia nucleară, Bugorski nu a vorbit public despre accident timp de peste un deceniu. Cu toate acestea, mergea de două ori pe an la clinica de radiații din Moscova pentru examinări și pentru a se întâlni cu alți supraviețuitori ai accidentelor nucleare.

Povestea lui Anatoli Bugorski este una fascinantă și înfricoșătoare în același timp, care arată atât potențialul, cât și pericolul acceleratoarelor de particule. Cercetătorul rus este singurul om cunoscut care a supraviețuit unui accident de acest tip, și care a trăit pentru a povesti experiența sa. De asemenea, este un om de știință dedicat, care nu și-a abandonat pasiunea pentru fizică, în ciuda traumei suferite.