Templul lui Artemis din Efes a fost una dintre Cele 7 Minuni ale Lumii antice. Cunoscut și ca „Templul Dianei”, a fost un edificiu antic grec construit pentru zeița Artemis. Templul a fost distrus în urma unui gest criminal al unui bărbat pe nume Herostrat, care îşi dorea ca numele său să devină astfel celebru şi să rămână cunoscut posterităţii.
Gestul lui Herostrat a determinat instituirea legii cu privire la damnatio memoriae, prin care s-a interzis oricărei persoane să-i menționeze numele. Cu toate acestea, numele său a devenit o metonimie pentru o persoană care comite un act criminal cu scopul de a deveni faimos.
Templul lui Artemis din Efes
Templul a fost ridicat în anul 550 î.Hr. în Efes, oraș aflat atunci pe teritoriul Imperiului Babilonian. Templul zeiței Artemis din Efes se află la 50 km la sud de orașul Izmir, Turcia. Din templul original, considerat una dintre Cele Şapte Minuni ale Lumii, au rămas doar câteva relicve.
Dovezile arheologice indică faptul că locul pe care s-a aflat Templul lui Artemis din Efes a avut o întrebuințare religioasă încă din Epoca Bronzului, iar clădirea originală a fost distrusă în timpul unei inundații în secolul al VII-lea î.Hr. Construirea unui al doilea templu a fost comandată de regele Cresus din Lidia în jurul anilor 560-550 î.Hr.
Templul a fost construit într-o perioadă de 120 ani, după planurile concepute de către Chersiphron și fiul său, Metagenes. Clădirea a avut 51 metri lățime și 105 metri lungime. 127 de coloane de 18 metri înălțime susțineau acoperișul. În interiorul templului se afla statuia de 2 metri a zeiței Artemis, acoperită cu aur și argint. Acest templu a fost inclus pe lista celor Șapte Minuni ale Lumii Antice de către Herodot în secolul al V-lea î.Hr. și a fost bine cunoscut de mulți oameni din lumea antică.
Marele filosof Philon din Alexandria a spus despre celebra clădire: „Am văzut zidurile din Babilon, am văzut grădinile din Semiramis, am văzut statuia lui Zeus din Olimp, Colosul din Rodos, piramidele. Dar când am văzut templul din Efes, celelalte minuni au dispărut ca în ceață.”
Herostrat, distrugătorul templului, condamnat la uitare
La 21 iulie 356 î.Hr. templul a ars într-un incendiu. Legenda spune că în noaptea în care templul a ars, s-a născut Alexandru cel Mare, iar zeiţa Artemis a fost prea ocupată cu nașterea lui și nu a avut grijă de templu.
Se spune că un om numit Herostrat a aprins focul. Despre viața lui nu se cunosc prea multe detalii, dar se crede că ar fi fost o persoană de rang social scăzut, posibil un străin în Efes sau un sclav.
După distrugerea templului, Herostrat a fost prins și torturat pe o scară, unde a mărturisit că a comis incendierea cu scopul de a-și asigura nemurirea numelui.
Pentru a descuraja pe oricine ar fi avut intenții similare, autoritățile efesiene nu numai că l-au executat pe Herostrat, dar au încercat să-l condamne la uitare prin interzicerea menționării numelui său sub amenințarea pedepsei cu moartea.
Cu toate acestea, istoricul antic Theopompus menționează numele lui Herostrat în lucrarea Philippica, iar el apare din nou în operele istorice de mai târziu ale lui Strabon. Se spune că, de fapt, numele său a supraviețuit numelui judecătorilor lui, iar în lucrarea Hydriotaphia Sir Thomas Browne a afirmat:
„Dar nedreptatea uitării își împrăștie orbește semințele și se ocupă cu perpetuarea amintirii oamenilor fără a ține cont de merite… Herostratus trăiește pentru că a dat foc Templului Dianei, numele celui care l-a construit s-a pierdut… Cine știe dacă cei mai buni dintre oameni sunt cunoscuți? Sau dacă nu au fost uitate persoane mai remarcabile decât oricare dintre cele menționate în relatările cunoscute ale timpului?”
Numele lui Herostrat a pătruns în literatura clasică și a fost folosit în limbile moderne ca un termen pentru a desemna o persoană care comite un act criminal cu scopul de a obține notorietate, dobândind astfel o faimă herostratică.
Alexandru cel Mare a oferit oamenilor din Efes bani pentru a reconstrui templul, dar aceștia nu au acceptat. Construcția noului templu a început în anul 323 î.Hr, din banii efesenilor și a continuat timp de mai mulți ani. Acest templu era mult mai mare decât precedentul, având 69 de metri lățime, 137 de metri lungime, dar numărul de coloane și înălțimea lor au rămas aceleaşi.
În anul 268, templul a suferit avarii serioase în urma raidurilor goților, care au atacat orașul și au incendiat o mare parte din clădiri. Istoria ulterioară a templului rămâne neclară. Este posibil să fi fost renovat, dar indiferența împăraților și a cetățenilor l-a lăsat vulnerabil la distrugeri. Se știe, de asemenea, că multe dintre coloanele vechiului templu au fost transportate la Constantinopol pentru construirea catedralei Hagia Sofia.
Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi - periodic şi gratuit - o notificare pe adresa de email atunci când publicăm articole interesante:
