Top 10 plante carnivore fascinante | Cum îşi prind plantele carnivore prada

10 min


Avem tendinţa de a vedea plantele ca pe nişte elemente inofensive şi chiar frumoase ale naturii.

În mare parte, chiar sunt.

Cu toate acestea, şi în regnul plantelor există criminali.

Deşi lucrurile nu stau chiar ca în filmele de groază cu plante carnivore, acestea există şi sunt destul de periculoase. Evident, păstrând proporţiile.

Primul tratat despre plantele carnivore a fost scris în anul 1875 de către Charles Darwin, fiind intitulat Insectivorous Plants (Plante insectivore).

Plantele carnivore includ aproximativ 630 de specii care atrag și prind în capcană prada, produc enzime digestive și absorb nutrienții disponibili rezultați.

Plantele carnivore nu vânează pentru a căpăta energie, ci din cauza faptului că trăiesc în medii nefavorabile, pentru a-şi asigura necesarul de nutrienţi. Aceste plante carnivore au dezvoltat sisteme sofisticate prin care atrag, prind și digeră prada.

Există cinci mecanisme de capturare a prăzii:

  • prin alunecare;
  • prin lipire;
  • prin prindere;
  • prin absorbţie;
  • prin împingere.

Plantele carnivore vânează de la broaşte, şoareci şi vertebrate de mici dimensiuni până la purici de apă, viermișori și fluturi.

Top 10 plante carnivore

#10. Sarracenia

Sarracenia este o specie de plante carnivore care se găsește exclusiv în partea de nord-est a SUA și include cel puţin 8 specii diferite.

Sarracenia are frunze în formă de cupă, în culori vii și atrăgătoare, care conțin o secreție aromată și lipicioasă.

Pentru a evita diluarea secreției cu apă, cupele nu sunt niciodată orientate cu gura în sus.

Sarracenia foloseşte metoda alunecării pentru a prinde prada.

Odată ajunse pe marginea cupei, victimele acestei plante – în general insecte – sunt stropite cu această secreție, care le paralizează. Ulterior, prada pică pur şi simplu în interiorul plantei, care o digeră.

#9. Nepenthes

Nephentes este un gen de plante carnivore care cuprinde aproximativ 150 de specii, răspândite în zonele tropicale, în special în Asia.

Pentru a atrage prada, floarea acestor plante are o culoare vie și o formă de urcior.

Nephentes foloseşte metoda alunecării pentru a captura prada.

Pâlnia naturală a plantei se umple cu un lichid digestiv, în care prada alunecă și, nemaiputând scăpa, se îneacă.

Partea inferioară a cupei conţine glande care dizolvă şi absorb nutrienţii rezultaţi din pradă.

Cele mai multe dintre speciile acestei plante sunt mici de înălţime, însă există şi tipuri înalte, ajungând chiar şi la 10 metri înălţime.

Aceste plante carnivore sunt capabile să „vâneze” mici rozătoare şi broaşte.

Nephentes este poreclită „paharul maimuţei” , întrucât primatele folosesc această plantă pentru a bea apă de ploaie.

#8. Darlingtonia californica

Darlingtonia californica este o plantă carnivoră ce trăieşte în jur de 4-5 ani în habitatul ei natural. Este răspândită în nordul Californiei, unde crește și se dezvoltă în locuri umede, apoase și în mlaștini.

Este poreclită planta cobra, datorită asemănării cu şarpele cobra.

Are frunzele de culoare verde folosite drept capcane. Partea de sus a capcanei seamănă cu capul unei cobre și prezintă un căpăcel bifid, care aduce cu o limbă de șarpe.

Capcanele secretă un lichid, care conține o bacterie ce ajută la descompunerea insectelor capturate.

Această plantă carnivoră foloseşte metoda împingerii. Metoda se numeşte astfel deoarece este uşor de intrat în interior, dar imposibil de ieşit. Peri fini cresc în interiorul plantei într-o singură direcţie – spre interior. Astfel, singura direcţie în care se pot deplasa insectele este către interiorul plantei, unde sunt digerate.

#7. Utricularia

Utricularia este una dintre cele mai răspândite genuri de plante carnivore, cuprinzând peste 230 de specii. Crește în general în zonele mlăștinoase, dar unele specii sunt terestre. Frunzele ei sunt prevăzute cu niște ventuze de mici dimensiuni (0,2 mm – 1,2 cm).

Această plantă carnioră foloseşte metoda absorbţiei pentru a prinde prada.

Când prada se apropie de ventuză, care funcționează pe principiul vacuumului, aceasta o absoarbe și se închide brusc, toată operațiunea durând câteva miimi de secundă.

#6. Pinguicula

Plantele carnivore Pinguicula nu par a fi cele mai interesante plante.

În pofida aparanţelor, aceste plante carnivore sunt de o complexitate aparte. Își capturează prada cu ajutorul frunzelor, care produc o substanță lipicioasă din care insectele, odată prinse, nu mai pot scăpa.

După cum ţi-ai dat seama, metoda folosită pentru capturarea prăzii este cea a lipirii.

Frumusețea acestei plante carnivore este faptul că celulele de pe suprafața frunzelor au atribuţii diferite. Fiecare îndeplinesc funcții specifice: unele atrag prada, iar altele o digeră cu ajutorul unor fermenți pe care-i secretă.

#5. Cephalotus

Cephalotus este o plantă carnivoră crește în zone foarte limitate din sudul Australiei.

Aspectul său deosebit o face să aibă o valoare relativ ridicată, fiind căutată de colecţionari din întreaga lume.

Sistemul de prindere a prăzii funcționează tot prin metoda alunecării: frunzele plantei funcționează ca niște pâlnii-capcană, lungi de 2-5 centimetri.

Odată ce insectele cad în capcană, gura pâlniei se strânge și le împiedică să mai iasă.

#4. Drosera

Drosera cuprinde circa 194 de specii și este cea mai complexă dintre plantele carnivore.

Aceste plante carnivore sunt capabile să se polenizeze și fertilizeze singure. Durata lor de viaţă poate ajunge chiar și la 50 de ani.

Drosera poate fi găsită pe toate continentele, cu excepţia Antarcticii.

Sunt echipate cu numeroase tentacule, care se mișcă în permanență. Când prada se apropie, tentaculele se îndreaptă către ea, o capturează și o introduc în aparatul digestiv.

#3. Byblis

Byblis reprezintă un tip de plante carnivore mici, care prind prada cu ajutorul unor capcane adezive. Întreaga suprafață a frunzelor și tulpinii de Byblis este acoperită cu peri fini, la baza cărora plata secretă o substanță lipicioasă.

Byblis este poreclită „plata curcubeu”. Această poreclă vine de la aspectul plăcut pe care îl are substanţa lipicioasă în razele soarelui.

Odată prinse în capcană, insectele nu se mai pot desprinde și mor lent din cauza lipsei de hrană. Diversele părți ale plantei funcționează independent una de cealaltă, prinzând simultan mai multe insecte, pe care apoi le digeră.

#2. Aldrovanda vesiculosa

Aldrovanda vesiculosa sunt plante carnivore plutitoare de-a dreptul fascinante. Acestea nu au rădăcini, având o lungime ce variază între 1,5 și 20 de centimetri.

Aceste plante carnivore sunt dotate cu capcane de 2-3 milimetri şi se hrănesc cu vertebrate mici, care trăiesc în apă.

Capcanele sunt dispuse pe întreaga lungime a tulpinii și funcționează ca doi lobi care se închid. Atunci când se închid, o fac foarte repede, în doar 10 milisecunde, după cum putem observa în materialul video filmat în slow-motion.

#1. Dionaea Muscipula

Dionaea muscipula este cea mai cunoscută specie de plante carnivore.

Aceasta mai este denumită capcana Venus, fiind cel mai des reprezentată în filmele de groază sau desenele animate atunci când vine vorba de plante carnivore.

Venus are o tulpină subterană și între 4-7 frunze. Fiecare frunză poate ajunge la o lungime între 3-7 centimetri.

Frunza este formată din două regiuni: o porţiune plată, în formă de inimă – care este un petiol capabil de fotosinteză şi o pereche de lobi terminali către exterior, care formează capcana.

Metoda de capturare a prăzii este cea a prinderii.

Mecanismul de închidere este activat atunci când prada atinge unul dintre cele trei firişoare mici aflate pe fiecare dintre lobi.



Lobii se închid atunci când două astfel de firişoare sunt atinse sau dacă unul este atins de două ori. Mecanismul de închidere este foarte avansat, fiind capabil să diferenţieze prada de alte lucruri precum picăturile de ploaie.

Deşi se hrăneşte cu insecte sau păianjeni, planta Venus nu se dă înapoi când vine vorba despre prăzi mai mari. De exemplu, omul. Evident, încercarea este zadarnică, planta Venus neavând suficientă forţă.

Odată ce prind prada, frunzele se închid brusc în doar 0,1 secunde.

Apoi începe digestia, care poate dura până la 10 zile.


Apreciază articolul


Ţi-a plăcut? Distribuie şi prietenilor tăi!

Care este reacţia ta?

Furios Furios
0
Furios
Trist Trist
2
Trist
Drăguţ Drăguţ
1
Drăguţ
La naiba La naiba
0
La naiba
Nu-mi place Nu-mi place
0
Nu-mi place
Îmi place Îmi place
3
Îmi place
LoL LoL
0
LoL
Cool Cool
0
Cool
WTF WTF
1
WTF
Otilia

0 Comments

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.