În anul 1495, Leonardo da Vinci a început să picteze „Cina cea de taină”, o lucrare care avea să devină una dintre cele mai renumite şi controversate picturi din toate timpurile.

Pictura sacră „Cina cea de taină” este, pe cât de cunoscută și de reprezentativă pentru lumea creștină, pe atât de mistică.

Lucrarea are dimensiunile de  460 x 880 cm şi este o pictură murală, realizată de către celebrul pictor renașcentist pentru patronul său, ducele Ludovico Sforza din Milano.

Aceasta reprezintă scena biblică a ultimei cine a lui Iisus Hristos, așa cum este descrisă în Evanghelia după Ioan (13:21), redând reacțiile diferite ale apostolilor săi, după ce Isus anunțase că unul dintre discipolii săi îl va trăda.

mesaje ascunse in cina cea de taina
Cina cea de taină – Leonardo da Vinci

Pictura se află la loc de cinste în fosta sală de mese a bisericii dominicane Santa Maria delle Grazie din Milano. Schițele premergătoare lucrării s-au păstrat și se găsesc în Muzeul Albertina din Viena, la „Accademia” din Veneția și în „Royal Library” din castelul Windsor.

Tehnica folosită de Leonardo, lucrând pe tencuială uscată cu materiale asemănătoare picturilor pe lemn, s-a dovedit neadecvată, rezultatul fiind că, după puțin timp, vopseaua a început să se desprindă. În cursul secolelor, pictura a fost de mai multe ori restaurată, rezultatele fiind mai degrabă negative, întunecându-se suprafața pictată. Ultima restaurare, care a fost începută în 1948 și terminată la 28 mai 1999, a reînnoit pigmentul colorant milimetru cu milimetru, restituind și consolidând astfel ceea ce mai rămăsese din pictură și readucând la vedere aspecte dotate de o luminozitate și prospețime neașteptate.

• CITEŞTE ŞI:  Top 10 criminali în serie femei, care au îngrozit omenirea cu faptele lor

De câțiva ani, la o privire mai atentă asupra picturii, specialiștii au lansat teoria potrivit căreia tabloul conţine câteva secrete. Mai mult decât atât, există și o legendă cu privire la “Cina cea de taină” a lui da Vinci.

Legenda picturii “Cina cele de taină” a lui da Vinci

Când a conceput această scenă, Leonardo s-a izbit de o mare dificultate: trebuia să picteze Binele – sub chipul lui Iisus – și Răul – sub chipul lui Iuda. Și-a întrerupt lucrul la jumătate până când avea să găsească modelele ideale.

Într-o zi, în timp ce asista la repetiția unui cor bisericesc, a văzut într-unul din băieți imaginea desăvârșită a lui Hristos. L-a invitat la el în atelier și i-a reprodus trăsăturile în studii și schițe.

După 3 ani

“Cina cea de taină” era aproape gata – da Vinci, însă, nu găsise modelul ideal pentru Iuda.

Cardinalul care răspundea de biserică începu să-l preseze, cerându-i să isprăvească numaidecât fresca. După mai multe zile, pictorul a întâlnit un tânăr îmbătrânit prematur, zdrențăros, beat, lungit în șanț. Cu mare greutate, ajutoarele sale îl duseră până la biserica unde urma să-i picteze chipul fără schițe prealabile.

Publicitate

Da Vinci se apucă să picteze, uimit de trăsăturile necredinței, ale păcatului, ale egoismului atât de bine imprimate pe fața lui. Când pictorul a terminat, cerșetorul, revenindu-și oarecum din beție, deschise ochii și văzu pictura din fața lui. Un amestec de uimire și tristețe îi apăru pe chip și zise:

– Am mai văzut pictura asta!
– Când? întrebă da Vinci surprins.
– Acum 3 ani, înainte de a fi pierdut tot ce aveam. Pe vremea aceea cântam în corul bisericii și duceam o viață plină de vise, iar artistul m-a convins să pozez ca model pentru chipul lui Iisus.

Morala este aceea că Binele și Răul au unul și acelasi chip, totul depinde de momentul în care unul sau altul taie calea oricărei ființe umane.

• CITEŞTE ŞI:  10 fotografii impresionante, din timpul construirii celor mai faimoase monumente

Mesaje ascunse în „Cina cea de taină”

“Cina cea de taină” a fost pictată de nenumăraţi artişti. Din acest motiv s-a lansat o teorie care susţine că ar fi vorba de mesaje ascunse în această operă de artă. În fiecare dintre picturi, capul lui Iisus este încadrat într-o aureolă. În versiunea lui Leonardo da Vinci, însă, aureola nu este prezentă. Acest detaliu îi face pe experți să afirme că acesta ar putea fi un semn că Iisus nu era nemuritor.

„Prin omiterea pictării aureolelor, Leonardo a încercat să transmită un mesaj”, a explicat Mario Taddei, expert în arta lui da Vinci, care a petrecut 15 ani analizând munca artistului.

„Cred că Leonardo nu a pictat niciodată aureola pentru că a crezut că acei oameni sunt oameni normali. Iar acesta este adevăratul secret al lui Leonardo.”, a explicat Taddei.

În centrul imaginii se află Isus Hristos, care pare să fie izolat de ceilalți, într-o poziție centrală, sugerând astfel importanța sa. Mântuitorul este înconjurat de către cei doisprezece apostoli, poziționați în grupuri de câte trei.

În dreapta lui Isus se află apostolul Ioan, însă există o teorie conform căreia această persoană ar fi de fapt Maria Magdalena. Această ipoteză se numeşte „teoria Magdalenei” sau „teoria iubirii secrete”, care îi oferă Mariei Magdalena un rol important, sugerând că ar fi fost partenera romantică a lui Iisus. Această ipoteză este respinsă de cei mai mulţi dintre specialişti şi istorici. Aceştia spun că persoana este Ioan, cel mai tânăr și mai iubit apostol al lui Iisus, care era reprezentat adesea ca fiind delicat și frumos.

Chipul apostolului Ioan, care este atribuit Mariei Magdalena

Această ipoteză a fost popularizată de către scriitorul Dan Brown, în cartea „Codul lui da Vinci”. Cu toate acestea, nu există dovezi biblice sau istorice care să confirme sau să infirme această teorie.

• CITEŞTE ŞI:  300 de zile pe o insulă pustie. Povestea impresionantă a lui Xavier Rosset

De asemenea, culorile folosite de Leonardo în această pictură au un anumit simbolism. De exemplu, folosirea culorii roșii sugerează pasiunea și sacrificiul, în timp ce folosirea culorii verde sugerează speranța și viața.

Modelul simetric şi perspectiva

Da Vinci a gândit lucrarea în perspectivă, toată scena plecând dintr-un punct. Acest punct este chiar centrul lucrării, respectiv creierul lui Iisus.

mesaje ascunse in cina cea de taina
Simetrie şi perspectivă

Leonardo da Vinci este renumit pentru simetria operelor sale. În „Cina cea de taină”, desfăşurarea este în plan orizontal, personajele aflându-se în spatele unei mese.

Din acelaşi punct central, respectiv partea temporală dreapta a capului lui Iisus, pleacă în mod simetric linii imaginare, către colţurile mesei.

Diagrama de mai sus redă perfect simetria lucrării şi poziţionarea personajelor în raport cu figura centrală, care este Mântuitorul.

Publicitate

Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi gratuit o notificare pe email atunci când publicăm un articol nou:

Lăsaţi un mesaj

Scrieţi comentariul
Vă rugăm să vă introduceţinu numele