10 dintre secretele îngropate ale Bibliei, care vor rămâne fără răspuns

17 min


Biblia sau Sfânta Scriptură reprezintă un izvor de cunoaștere și cartea de căpătâi a peste un miliard de credincioși din lumea întreagă.

Biblia este de departe cea mai cunoscută și mai publicată carte din istorie, fiind piatra de temelie a creştinătăţii.

Fiind o carte atât de veche, de-a lungul timpului au existat numeroase contradicţii în ceea ce priveşte învăţăturile transmise de Biblie.

S-au purtat războaie din această cauză, însă, în aceeaşi măsură, Biblia a adus pace şi înţelegere între oameni.

Cu toate că Biblia a fost studiată pe toate părţile de sute de milioane de oameni, există secrete în Biblie, care încă nu au fost desluşite.

În lista de mai jos prezentăm 10 dintre cele mai mari mistere ale Bibliei.

10 dintre secretele îngropate ale Bibliei

#10. Triburile Pierdute

cele 10 triburi pierdute israel
Harta triburilor israelite

Triburile istraelite sunt cele 12 diviziuni tradiționale ale poporului evreu vechi.

Fiecare dintre cele 12 triburi israelite a întemeiat câte o regiune diferită de o parte şi de alta a Râului Iordan.

După o perioadă îndelungată, o monarhie a luat naştere, însă odată cu moartea Regelui Solomon, statul a fost divizat în două.

Triburile s-au despărţit pe linii politice şi teritoriale, cu Judah si Benjamin în sud, loiali casei Davidiene, şi restul triburilor în nord, conduse prin succesiune monarhică.

Triburile sudice constituie rădăcinile istorice ale celor mai mulţi evrei, aşa cum sunt ei cunoscuţi astăzi.

Cele Zece Triburi ale Regatului Nordic au dispărut între anii 722-721 î.Hr., fiind cucerite de regele asirian Shalmaneser al V-lea.

Acesta i-a deportat pe israeliți către Mesopotamia superioară și Biblia nu mai relatează ce s-a întâmplat cu ei.

În prezent, există tot felul de cereri și declarații din partea unor grupuri cum că ar aparţine acestor triburi pierdute, însă nu au dovezi în acest sens.

Cu toate acestea, profetul Ezekiel a spus că aceste triburi și urmașii lor vor fi găsiți. Deocamdată, acest lucru nu s-a întâmplat.

#9. Cum s-au înmulţit oamenii pe Pământ?

cum s-au inmultit oamenii
Izgonirea din Eden

Ştim din cartea Genezei că Adam şi Eva au fost primii oameni făcuţi de Dumnezeu.

Aceştia au avut doi copii, Cain şi Abel. Invidia l-a făcut pe Cain să-l omoare pe fratele său, acesta fiind izgonit de Dumnezeu din Eden.

După ce l-a ucis pe Abel, Cain s-a dus în ţinutul Nod, despre a cărui construire de către Dumnezeu nu se menţionează nimic în prealabil.

Acolo Cain şi-a găsit perechea, o femeie cu care a avut un fiu. Acesta, la rândul lui, a devenit părinte, fapt care pune la îndoială unele premise originare.

Atât ţinutul Nod, care nu avea de ce să fie catalogat astfel decât dacă era populat şi format de cineva, cât şi soţia lui Cain, sunt două elemente extrem de controversate, care, oricum ar fi interpretate, avansează ideea că, în afara perechii originare, Adam şi Eva, mai existau oameni. Dar, despre existenţa acestor oameni nu se menţionează nimic în versetele Genezei.

Chiar dacă ar fi să acceptăm ideea că populaţia ţinutului Nod era formată tot din copii ai lui Adam şi ai Evei, încrucişarea lui Cain cu o femeie ar fi însemnat o legătură pe care astăzi o considerăm nefirească, chiar cu sora sa.

Aşadar, cum s-au înmulţit oamenii pe Pământ?

#8. Faraonul Exodului

faraonul exodului
Moise despărţind Marea Roşie

Faraonul Exodului se referă la conducătorul Egiptului Antic din momentul în care Moise a despărţit apele Mării Roşii şi a condus poporul israelit către libertate, în ceea ce a rămas cunoscut în istorie drept Exodul.

Deşi perioadele de domnie ale faraonilor egipteni se ştiu, necunoscuta din ecuaţie o reprezintă momentul Exodului.

Unii cercetători sunt de părere că anul 1445 î.Hr. este cel al Exodului. Dacă informaţia este corectă, Exodul s-a petrecut în cel de-al treilea an de domnie al faraonului egiptean Amenhotep al II-lea.

Conform informațiilor din Biblie reiese ca predecesorul lui Amenhotep, Thutmose al III-lea, ar fi singurul faraon din intervalul cronologic specificat în Biblie, în Ieşirea 6:1. Doar acesta ar fi stăpânit suficient de mult Egiptul, circa 54 de ani, încât să fie pe tron în momentul plecării lui Moise și să moară la scurt timp după întoarcerea acestuia în Egipt.

Asta ar însemna că Thutmose III ar fi faraonul care i-a oprimat pe evrei, iar Amenhotep al II-lea ar trebui să fie faraonul Exodului.

Cu toate acestea, cea mai comună imagine închipuită în cultura populară este cea a lui Ramses cel Mare. Acesta se crede că ar fi faraonul la care se face referire în Vechiul Testament, deși nu este indicat niciun nume în acest sens.

#7. Chivotul Legământului

chivotul legamantului
Reprezentare a Chivotului Legământului

Chivotul Legământului sau Chivotul Legii, este artefactul menţionat în cartea Exodului din Biblie.

Acesta reprezintă cea mai importantă comoară a „Poporului Ales”. Pentru israeliţi, Chivotul constituia cel mai sacru obiect de pe Pământ, creat de Dumnezeu Însuşi, prin intermediul lui Moise, pe Muntele Sinai.

Chivotul era un cufăr masiv, poleit cu aur, cu o lungime de 118 centimetri, înalt şi lat de 78 centimetri. Acesta avea o pereche de mânere din lemn de o parte şi de cealaltă. De asemenea, doi heruvimi din aur, dispuşi faţă în faţă, cu aripile întinse, erau fixaţi deasupra capacului.

Cufărul trebuia să adăpostească relicvele sacre, printre care şi cele două table de piatră pe care erau scrise Cele Zece Porunci.

Chivolul era așezat în Sfânta Sfintelor, din Templului lui Solomon, acolo unde accesul era interzis credincioşilor de rând.

Chivotul ar fi dispărut în anul 607 î.Hr., când israeliţii au fost luați în robia babiloniană.

Din acest moment, Chivotul apare doar în unele legende. Se spune că ar fi fost ascuns de către israeliți chiar înainte de a fugi din oraș sau că însuși Dumnezeu a ascuns chivotul și că acesta va fi găsit doar de către cei drepți.

Totuși, există câteva menționări în Biblie, potrivit cărora israleiții ar fi folosit acest Chivot al Legământului la vreme de război.

O altă legendă spune că de fapt acest artefact ar fi fost un fel de armă sau o baterie cu puteri uriaşe.

#6. Sodoma şi Gomora

sodoma si gomora
Distrugerea Sodomei şi a Gomorei

Sodoma şi Gomora au fost două cetăţi menţionate în Biblie, fiind cunoscute în special pentru faptul că au fost distruse de Dumnezeu din cauza desfrânării.

Atât în creştinism cât şi în islamism, numele celor două cetăţi au devenit similare cu un loc al păcatelor, care stârneşte mânia lui Dumnezeu .

Totuși, existența istorică a Sodomei și a Gomorei încă reprezintă un subiect de dezbatere în rândul arheologilor.

Biblia le poziţionează în apropierea Mării Moarte.

Dar orașele candidate sunt mult mai numeroase: Bab edh-Dhra, Numeira, es-Safi, Feifeh şi Khanazir.

Toate prezintă urme de arsuri și de sulf pe multe dintre pietre. Urmele rezultate indică o încetare subită și imediată a populării către finalul Epocii timpurii a Bronzului.

Deși nu putem ști dacă acestea sunt celebrele orașe biblice sau care dintre ele, cert este că ele erau niște orașe înfloritoare. Arheologii au găsit aici chiar și urmele unui ziggurat, alături de construcţii similare ca formă Sfinxului din Egipt.

Din punct de vedere ştiinţific, „ploaia de pucioasă și foc din cer”, cum este descrisă în Biblie distrugerea Sodomei şi Gomorei, poate fi rezultatul unei erupţii vulcanice sau a unei explozii a acumulărilor de gaze naturale și de petrol din pământ.

#5. Arca lui Noe

arca lui noe
Locul în care s-ar afla Arca lui Noe, pe muntele Ararat

Rămășițele acestui artefact au fost căutate de toate civilizațiile.

Mulți consideră că locul în care s-ar afla Arca lui Noe ar fi muntele Ararat din Turcia.

Dar nu există prea multe dovezi istorice pentru care ar trebui sa credem acest lucru.

Deși Biblia menționează că Arca ar fi ajuns la Urartu, un vechi imperiu din estul Turciei, nu există nicio dovada care să indice existența unui potop uriaș care să fi afectat vreodată aceasta zonă.

Totuși, de curând, un grup de exploratori chinezi și turci aflați în căutarea relicvelor biblice a anunțat că este posibil să fi descoperit Arca lui Noe. Aceasta s-ar afla la altitudinea de 4.000 de metri, pe Muntele Ararat din Turcia.

Echipa susține că a colectat specimene din lemn dintr-o structură de pe Muntele Ararat.

Datarea cu radiocarbon a stabilit originile fragmentului în urmă cu 4.800 de ani. Această perioadă coincide cu cea în care se crede că a avut loc Potopul din vremea lui Noe.

Structura descoperită avea câteva compartimente, dintre care unele conțineau cuști din lemn, în care se crede că erau ținute animalele.

Conform poveștii biblice cuprinse în Vechiul Testament, Dumnezeu a decis să reverse un potop asupra Pământului după ce a văzut cât era de decăzut.

Dumnezeu i-ar fi spus lui Noe să construiască o arcă, unde să ofere adăpost câte unei perechi din fiecare specie de animal.

După ce apele potopului s-au retras, spune Biblia, arca a rămas încremenită pe un munte.

#4. Unde a fost crucificat Iisus?

dealul golgota

Crucificarea lui Iisus Hristos reprezintă unul dintre cele mai importante momente din istoria creştinismului.

După ce a fost condamnat la moarte, Iisus şi-a purtat crucea până pe Dealul Golgota (Dealul Căpățânii), împreună cu alți doi condamnați ce își duceau crucile lor.

Se ştie despre Golgota că era un loc din afara Ierusalimului, însă poziţia exactă nu este cunoscută.

Unii cercetători consideră că Golgota ar putea fi zona denumită azi „Gordon’s Calvary”, în apropiere de Ierusalim, descoperită de britanicul Charles Gordon la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Istoricii subliniază totuși că pentru evrei termenul aramaic „Golgota” desemna nu numai un singur astfel de loc de execuție a condamnaților, ci orice loc de execuţie situat în afara orașului Ierusalim.

Aşadar, unde este locul Crucificării lui Iisus?

#3. Cine a scris Evangheliile?

cine a scris evangheliile

Evangheliile sunt, probabil, cele mai importante componente ale Noului Testament.

Există patru Evanghelii recunoscute de Biserică, respectiv:

  • Evanghelia după Matei, scrisă între anii 70–100. Unii cercetători conservatori susțin că a fost scrisă înainte de anul 70, în special cei care nu acceptă teza că prima evanghelie care a fost scrisă a fost cea a lui Marcu;
  • Evanghelia după Marcu, scrisă între anii 68–73;
  • Evanghelia după Luca, scrisă între anii 80–100. Cei mai mulți istorici susțin că a fost scrisă în jurul anului 85;
  • Evanghelia după Ioan, scrisă între anii 90-100. Opinia majoritară este că aceasta a fost scrisă pe etape, deci nu are o singură dată a scrierii.

Deşi înainte de sec. XIX oamenii nu au pus mare preţ pe acest lucru, istoricii moderni au constatat că Evangheliile nu au fost scrise de către apostolii Matei, Marcu, Luca şi Ioan, ci de alte persoane, posibil cunoscuţi ai acestora.

Nu există niciun indiciu despre autorii Evangheliilor şi se pare că acest lucru va rămâne un mister pentru totdeauna.

#2. Grădina Edenului

gradina edenului

Grădina Edenului este o așezare descrisă în Cartea Genezei ca fiind locul unde primul om, Adam, și femeia lui, Eva, au trăit după ce au fost creați de Dumnezeu.

În timp ce majoritatea teologilor consideră că pasajul biblic care istoriseşte despre Grădina Edenului este simbolic, alţii sunt de părere că locul a existat într-adevăr, chiar aici, pe Pământ.

Mai mult, Biblia ar oferi unele indicii destul de clare cu referire la locaţia exactă a Grădinii Edenului.

Versetele din Cartea Genezei menționează amplasarea geografică atât a Edenului, grădina celor patru râuri biblice: Pison, Gihon, Tigru și Eufrat, cât și a celor trei regiuni biblice: Havila, Asiria si Kush.

Așadar, există ipoteze ce indică poziția Edenului în zona izvoarelor râurilor Tigru și Eufrat sau în Golful Persic.

Alții au amplasat această grădină în Africa, ca să fie mai apropiată de teoriile mai recente ale evoluției umane.

Cu toate acestea, locul exact al Grădinii Edenului rămâne un mister.

#1. Sfântul Graal

sfantul graal

Conform mitologiei creştine, Sfântul Graal ar fi vasul sau cupa folosită de către Iisus Hristos la Cina cea de Taină. Despre acest recipient se spune că ar poseda puteri miraculoase.

Conform unei legende, Iosif din Arimateea, un apropiat al lui Iisus şi cel care i-a îngropat trupul lipsit de viaţă, ar fi cel care a intrat în posesia Graalului.

Se credea că acest vas ar fi fost făcut dintr-o singură piatră prețioasă și că ar fi fost înzestrat cu puteri miraculoase.

Unele izvoare avansează ideea că membrii secreţi ai unei linii de sânge oculte protejează Graalul.

Această idee a fost susţinută şi de Dan Brown, cunoscutul scriitor american, în bestsellerul „Codul lui Da Vinci”.

Cea mai sumbră suspiciune care planează în jurul acestei idei, născută de la forma latină a termenului „San Graal” – „Sang real”, ce înseamnă „sânge regal”, vizează existenţa unor posibili urmaşi ai lui Iisus Hristos.

Aceşti urmaşi ar fi menţionaţi în unele scrieri apocrife, scrieri care nu au fost incluse în mod intenţionat în alcătuirea Bibliei.

Dar ideea urmaşilor lui Iisus rămâne la stadiul de legendă, fără a exista probe în acest sens.


Apreciază articolul


Ţi-a plăcut? Distribuie şi prietenilor tăi!

Care este reacţia ta?

Furios Furios
0
Furios
Trist Trist
0
Trist
Drăguţ Drăguţ
1
Drăguţ
La naiba La naiba
0
La naiba
Nu-mi place Nu-mi place
0
Nu-mi place
Îmi place Îmi place
3
Îmi place
LoL LoL
0
LoL
Cool Cool
2
Cool
WTF WTF
1
WTF
Otilia

2 Comments

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

  1. Am fost de acord cu misterele bibliei,pana la punctul in care se spune despre Iosif din Arimateea ca la ingropat pe Iisus.Pai nu se spune ca Iisus a fost dus in pestera infasurat in giulgiu,care ulterior a fost recuperat dupa inaltarea lui?

    1. „Desi locuia in Ierusalim datorita functiei inalte ce o detinea in Sinedriu, era originar din Arimateea, adica din vechea cetate Rama. El este cel care, impreuna cu Nicodim, L-a ingropat pe Hristos.”